Aurul solid poate fi depozitat in scoarta Pamantului „aproape instantaneu” in timpul cutremurelor, a concluzionat un studiu publicat recent.
Aurul se formeaza atunci cand un seism deschide o cavitate plina cu fluid in scoarta pamantului, cauzand o scadere brusca de tensiune, sustin cercetatorii australieni care au realizat acest studiu.
In schimb, fenomenul determina fluidul sa isi mareasca volumul rapid si sa se evapore, iar asta face ca orice particula de aur care era dizolvata in fluidul respectiv sa se „precipita aproape imediat”.
„Prin urmare, cutremurele repetate pot duce la construirea depozitelor de aur”, au explicat autorii lucrarii.
Cercetatorii au declarat ca mare parte din aurul din lume a fost derivat din filoane de cuart care s-au format acum trei miliarde de ani, in timpul perioadelor geologice de consolidare a muntilor. Filoanele s-au format in timpul in timpul cutremurelor, dar magnitudinea fluctuatiilor de presiune sau modurile in care acestea au determinat mineralizarea aurului nu au fost cunoscute.
In studiu, oamenii de stiinta au folosit un model numeric pentru a simula scaderea de presiune experimentata in timpul unui cutremur, intr-o cavitate umpluta cu fluid dintr-o falie.
Astfel, ei au gasit raspunsul unei intrebari adresate cu mult timp in urma cu privire la resursele de aur: cum este posibil ca dintr-o stare dizolvata, aurul sa ajunga in una solida care sa permita mineritul?
Cercetatorii sustin ca trepidatiile singulare nu genereaza depozite de aur viabile.
Pentru a forma un filon cu un depozit 100 de tone de aur ar dura mai putin de 100.000 de ani, au considerat oamenii de stiinta.
