Ma aflam, in iarna lui „91, la Munchen. Eram vecin, in apartamentul la bloc unde locuiam, cu bunul meu prieten Gelu Ionescu. Ghidonat de alti colegi de la „Europa Libera”, mi-am cumparat un autoturism la mana a doua.

L-am parcat, pana la revenirea in Romania, aproape de bloc, alaturi de alte masini, pe un soi de tapsan. Loc era berechet si nu incomodam pe nimeni. Gelu m-a intrebat imediat ce i-am calcat pragul unde am parcat masina. M-a avertizat ca daca o s-o las mai multe zile in acelasi loc voi da de banuit si locatarii ma vor pari la politie. Am ramas masca, dar l-am ascultat si de cateva ori pe zi mutam masina dintr-un loc in altul. Aveam sa aflu ca la fel proceda si Mircea Iorgulescu la Paris. Altcineva mi-a povestit ca elvetienii ar excela in aceasta atitudine de o vigilenta nesuferita.

Daca ajungi in Elvetia, te cazezi la vreun amic sau la o ruda si nu esti cunoscut in cartier, nici nu apuci sa-ti tragi sufletul ca s-a si raportat la politie aparitia ta.

Un alt exemplu, de data recenta. Dupa 1 ianuarie 2007, mai ales romanii din vestul tarii fac shopping in Ungaria, isi cumpara case, se scalda in piscine unde nu risca sa se aleaga cu micoze si conjunctivite, vin, pur si simplu, sa petreaca la iarba verde. Iarba asta verde a ungurilor nu seamana cu a noastra de acasa. E curata si bine intretinuta.

Cum ti-ai intins amenintatorul gratar, apare un individ care iti ia numarul masinii, iti arata unde vei arunca resturile si te intreaba cand intentionezi sa pleci. Vine dupa aceea si verifica daca ai fost intr-adevar o persoana civilizata. Daca nu, masina iti este data in consemn si la proxima revenire in Ungaria te trezesti cu politia pe cap si incasezi amenzi usturatoare.

Citeste articolul De ce miroase urat Romania? integral in Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here