La 65 de kilometri de Bucuresti, in comuna Dor Marunt, din judetul Calarasi, se afla societatea „EcoLife Bio”, care a luat nastere la initiativa francezului Gilles Caillaud. Acesta a adus din Franta expertiza bio. Ferma se intinde pe sase hectare si este cultivata cu 24 de soiuri de legume.
„De fiecare data ne straduim sa oferim o gama cat mai variata de legume”, declara Simona Dimache, inginer agronom, responsabila cu dezvoltarea. Inceputurile, spune Simona, au fost modeste. „Activitatea a inceput inca din 2006, pe o parcela mica, avand doar cateva tipuri de seminte aduse din Franta; in toamna aceluiasi an am cultivat un hectar de varza si am demonstrat ca este posibil sa cultivam bio la Dor Marunt.”La inceput, mai povesteste Simona, oamenii erau „putin mai reticenti la notiunea de ecologic, poate si prin faptul ca tot mai multi tarani specificau in piete ca marfa pe care o produc este ecologica si nu intelegeau de ce noi avem un certificat prin care se putea verifica. Dar cel mai mult ne bucura interesul tot mai multor persoane pentru o alimentatie sanatoasa.”
Pentru ca Romania nu a fost chimizata foarte mult fata de alte tari europene, agricultura bio poate fi practicata cu succes.
„Daca stam sa ne gandim, sunt si acum hectare intregi de pamant care stau nelucrate de destul de multa vreme, iar acesta este un prim pas pentru agricultura ecologica. Pornim de la teren, continuam cu semintele si cu respectarea normelor fito-sanitare din productie, si ajungem sa avem un produs ecologic”, spune Simona Dimache. Insa problema cea mai mare este ca in Romania nu exista o banca de seminte ecologice, ele trebuie aduse initial din strainatate, unde sunt foarte scumpe.
Cereale bio la Calarasi
Simona Dimache este responsabila cu dezvoltarea fermei ecologice de la Dor Marunt, judetul Calarasi
O alta ferma ecologica apartine inginerului agronom Aurel Petrus. Acesta cultiva 1.200 de hectare in sistem ecologic, in comuna Stefan cel Mare, din judetul Calarasi, cu porumb, floarea-soarelui, soia, mazare, lucerna, cartofi si orzoaica.
Fermierul din Stefan cel Mare exporta majoritatea productiei in Germania, Austria si Italia, Romania ducand lipsa in primul rand de procesatori, dar si de o piata bine pusa la punct. Cu toate acestea, producatorul considera ca agricultura ecologica reprezinta viitorul in Romania.
Ca avantaje, ar fi potentialul mare de fertilitate al solurilor, conditiile climatice favorabile si forta de munca, deoarece in agricultura ecologica multe activitati, cum ar fi prasitul, se fac manual.
Domnul Petrus considera insa ca produsele bio nu sunt suficient promovate, iar agricultura de acest tip nu este sustinuta prin subventii adecvate. „Anul trecut, o ferma ecologica certificata a primit suma de 900 de lei, echivalentul a jumatate din pretul certificarii. Repet: 900 de lei, si credeti-ma ca nu am gresit. Lumea spune ca sunt nebun ca inca ma mai ocup cu asta”, afirma Petrus.
Producatori saraci
In Romania sunt aproximativ 3.700-3.800 de producatori si comercianti de produse bio, afirma Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica (FNAE). Majoritatea, adica aproximativ 2.000, sunt mici crescatori de animale care produc materia prima pentru marii procesatori. Apicultori avem doar vreo 200, iar pe locul urmator se afla producatorii de cereale. „Ei cultiva cea mai mare suprafata, dar, din pacate, sunt si cei mai putini, aproximativ 150 de persoane”, spune presedintele FNAE. La urma vin producatorii de legume si fructe. „Avem nevoie de mult mai multe legume si fructe, intrucat pe piata cererea intrece oferta. Ideal ar fi ca in jurul fiecarui oras mare sa fie cate un producator de legume ecologice”, adauga Toncea.
Din pacate insa, ministerul pare ca sprijina mai degraba agricultura conventionala. „Destul de multi candidati la europarlamentare au spus ca problema subventiilor e rezolvata, dar in buzunarele oamenilor nu a intrat nimic.” Micii producatori de produse ecologice se confrunta deci cu mari probleme de dobandire a fondurilor necesare, in timp ce parlamentarii spun ca, pesemne, producatorii nu au documentatia pusa la punct. Acestia din urma spun ca nu e cazul.
„Noi nu vrem pomana, dar vrem sa ni se respecte munca”, mai spune domnul Toncea. Dincolo de aceste probleme, federatia isi trimite produsele bio pe pietele oraselor importante din Europa, precum Germania, Italia, Austria, Franta sau Olanda.
Piata nu e pregatita
In agricultura conventionala se folosesc substante chimice care dauneaza sanatatii
Presedintele FNAE declara ca si in Romania sunt multi consumatori de produse ecologice insa, din pacate, piata nu este pregatita pentru asa ceva. „Noi oferim materie prima, nu produse finite. Trebuie dezvoltata procesarea, insa avem nevoie de sprijin, inclusiv politic. Toate pornesc de la faptul ca nu avem un plan national de actiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Toate tarile au, dar asta se face cu sprijinul tuturor factorilor politici, nu numai al ministerelor. Federatia a format un grup de initiativa in acest sens, acum cativa ani. Singurii care au fost receptivi pana acum sunt cei de la Ministerul Agriculturii”, explica Toncea.
O alta problema din cauza careia produsele bio nu ajung la consumatori este pretul relativ ridicat in comparatie cu produsele conventionale. Aceasta este insa o falsa problema. Daca oamenii ar vedea padurea, si nu copacii, ar realiza ca tot ce celtuiesc pe mancare castiga pe sanatate sau, mai precis, economisesc pe medicamente.
Magazine bio
Inginerul agronom Aurel Petrus cultiva cereale bio de noua ani
Capitala sta cel mai bine la capitolul magazine specializate in vanzarea de produse bio. Acestea sunt: „Pukka Food”, „Naturalia”, „Leacul”, „Sana Goo»t”, „Ki-Life”, „Natura Food”, „Natural Paris”, „Cobilitza” si „Dr. Ogheria”. „Suntem cativa si ne stim intre noi, avem chiar si produse unii de la altii. Deocamdata e loc pentru toata lumea pe aceasta piata”, declara Ileana Muntean, co-proprietara magazinului „Pukka Food”. Aproximativ 60% din produsele de la Pukka sunt importate direct din Anglia si Germania.
Exista insa si produse romanesti, obtinute in conditii ecologice. La Pukka veti gasi si celebrul suc de mere de la Malancrav. Alte doua produse-vedeta sunt uleiul de canepa romanesc si uleiul solid de cocos, care este ideal pentru gatit deoarece nu dezvolta radicali liberi la temperaturi inalte.
Cel mai bine se vand insa zacusca si magiunul de prune facut la Topoloveni. „Romanii sunt clasici”, spune Ileana Muntean. „Ideea a fost sa oferim aproape tot, ca omul sa poata face toate cumparaturile la noi. Avem de la produse de baza la unele mai sofisticate, la cosmetice, la detergenti, si eu zic ca am facut o selectie buna de produse, pentru ca avem un spatiu atat de mic care ne obliga”, adauga Ileana Muntean.
La „Naturalia” se gasesc diverse soiuri de fructe uscate, alune, seminte, condimente, cereale, uleiuri preparate la rece si oteturi aromate cu plante, tincturi si pomezi, cosmetice naturale si vinuri tonice, ceaiuri, paine ecologica si inghetata din produse naturale.
„Natural Paris” este un magazin destinat in exclusivitate produselor cosmetice biologice si ecologice. Oferta este foarte bogata si cuprinde creme de fata, de corp, sapunuri, sampoane, lotiuni de corp, parfumuri frantuzesti si o gama de produse de machiaj.
La Iasi, magazinul „Via Naturalia” ofera peste 300 de sortimente de produse certificate bio. Timisorenii au magazinul „Bio-Market”, iar, la Cluj, „Cosul Verde” isi bucura clientii cu degustari periodice dintr-o gama larga de produse.
Pe langa magazinele clasice, romanii pot cumpara, de asemenea, produse bio de la magazinele online, iar supermarketurile- au la randul lor cate un raion bio.
Mihai Grigoras, director de vanzari la compania distribuitoare de produse certificate bio, Eco Market, a declarat pentru cotidianul „Ziua de Cluj” ca orase precum Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov si Sibiu suporta cam patru magazine de produse bio. In septembrie, la Cluj se vor mai deschide inca doua astfel de magazine. Acest gen de produse este cumparat in general de catre persoanele care au fost in Vest, de catre cele care au copii mici sau de cei cu probleme de sanatate.
Organisme de certificare
Potrivit Ministerului Agriculturii, fermierii care doresc ca produsele lor sa primeasca sigla AE (agricultura ecologica) trebuie sa apeleze la un organism de certificare.
Acestea verifica respectarea conformitatii cu standardele de comercializare pe intreaga filiera de produs; elibereaza certificatul de conformitate; verifica modul de realizare a autocontrolului privind respectarea standardelor de comercializare. In Romania exista un organism de certificare autohton – Ecoinspect, si alte 13 firme straine autorizate. La nivel european, produsele bio sunt atestate de Ecocert.
Cat costa produsele ecologice
Lapte: 7-17 lei litrul
Paine cu seminte: 3,5 lei
Iaurt: 3 lei (150 grame), 7 lei (500 grame), 5,5 lei – 9 lei (cu fructe)
Salata verde: 3 lei bucata
Spanac: 9 lei pe kilogram
Dovlecei: 15 lei pe kilogram
Ceapa verde: 3 lei legatura
Marar, patrunjel: 2 lei legatura
Sursa: Pukka Food
