De la sarbi vine PET-ul

Sticlele din plastic aruncate la voia intamplarii au pus stapanire pe Clisura Dunarii. Pe malurile fluviului zac mormane de PET-uri aduse de apa de prin toata Europa, dar mai ales de la sarbi. Vecinii de pe malul celalalt au aceeasi problema ca romanii cu gestionarea plasticului. Primarii si reprezentantii autoritatilor de mediu ridica din umeri la problema tonelor de resturi ce vin pe Dunare de peste granita.Voluntari pe Dunare

Clisura Dunarii, un loc de o frumusete deosebita, paleste in fata gramezilor de plastic ce se aduna zilnic pe malul fluviului. Golful Nerei, ce face parte din rezervatia naturala Balta Nera – Dunare, arata ca un adevarat depozit pentru PET-uri si reprezinta probabil cea mai poluata zona cu plastic de pe intreaga intindere a fluviului.

Inginerul Branco Simonovici, responsabil cu mediul la Primaria Socol, spune ca problema PET-urilor este una comuna cu a vecinilor nostri sarbi.

Dinspre Serbia vine o cantitate foarte mare de sticle din plastic. „Este o imagine deplorabila. Sa nu-mi spuna mie cineva ca aceste sticle s-au adunat aici peste noapte. Astea s-au strans de-a lungul vremii. Daca nu s-a intervenit la timp, normal ca acum sunt gramezi uriase. De ce oare numai la noi e asa, ca doar Dunarea mai trece si pe la altii, dar eu n-am vazut sa fie asa mizerie. E vina autoritatilor”, sustine Danut Dinu, un pescar de prin partea locului.

„Eu vin des la Dunare, pentru ca m-am nascut cu undita in mana, si n-am vazut niciodata pe cineva sa vina sa le adune. Doar grupuri de copii care vin cu scoala la fel de fel de actiuni”, mai spune pescarul.

Clisura, mai poluata decat delta

Aflat cu familia in vacanta la o pensiune din zona Bazias, Doru Mocanu, din Sibiu, a semnalat, de asemenea, gradul ridicat de poluare pe Dunare. „E prima data cand venim aici. Am mai fost in Delta, dar acolo n-am semnalat probleme chiar asa de mari. Adevarul este ca, daca ai o sticla in mana si vezi gramezile astea de pe mal, iti vine sa o arunci acolo si sa nu mai astepti pana gasesti un tomberon”, sustine barbatul.

Ion Chisalita, primarul orasului Moldova Noua, saluta campania demarata de cotidianul „Adevarul” cu privire la gasirea unor metode care sa duca la disparitia acestor factori poluatori din zonele locuite si, mai ales, din cele turistice.

„Sistemul -buy-back- implementat in Occident nu cred ca ar fi lipsit de interes nici la noi. Depinde si ce suma i se ofera omului in schimbul sticlei. In mod cert, aceste PET-uri reprezinta o problema pentru noi si pentru toate celelalte primarii din localitatile pe unde trece Dunarea. Sunt destui oameni necivilizati care arunca sticlele de plastic la voia intamplarii, dar cea mai mare parte a lor este adusa de Dunare”, spune Chisalita.

Valurile Dunarii sunt de vina

„Cand creste nivelul apei, pe mal raman o multime de PET-uri si alte deseuri pe care Dunarea le aduna de peste tot. Sunt cantitati atat de mari incat ne este aproape imposibil sa le facem fata”, adauga edilul-sef.

Primarul a mai spus ca in apropiere nu exista niciun centru de colectare al acestor sticle din plastic. „Exista insa la Oravita o firma care se ocupa cu asa ceva. Ei isi trimit oamenii aici si aduna cantitati impresionante de plastic. De cand sunt eu primar, au venit de doua ori. Adevarul este ca sunt asa de multe sticle ca ar putea veni saptamanal. Cred ca nu se plateste foarte bine pentru aceste sticle, ca altfel le-ar strange oamenii nevoiasi, asa cum fac cu fierul vechi”, precizeaza Chisalita.

Proiecte pe ambele maluri

Inginerul Branco Simonovici spune ca situatia PET-urilor venite dinspre Serbia poate fi rezolvata prin realizarea unor proiecte comune cu vecinii nostri, prin accesarea unor fonduri europene.

Cornel Popovici Sturza, care conduce Grupul Ecologic de Colaborare Nera, spune ca si turistii din zona contribuie la poluarea cu plastic. El mai zice ca ecologistii organizeaza frecvent actiuni de ecologizare. Acestea nu se dovedesc insa a fi eficiente avand in vedere cantitatea prea mare de deseuri din zona. Una dintre solutiile lui ar fi si responsabilizarea cetatenilor pentru ca acestia sa nu-si mai arunce resturile pe unde apuca.

Sub amenintarea amenzilorpet-uri pe Dunare

Despre romani se spune ca nu stiu decat de frica, iar cand vine vorba despre protejarea mediului inconjurator, nu se face rabat de la regula.

Gheorghe Pitulan, comisar al Garzii de Mediu Caras-Severin, confirma acest lucru si explica de ce proiectul „buy-back”, adoptat in mai multe tari europene, nu-si dovedeste eficienta si la noi.

„Noi aplicam foarte multe sanctiuni. In mediul rural dam cele mai multe amenzi, dar lucrurile se rezolva doar pentru moment. In ceea ce priveste proiectul la care faceti referire, va pot spune ca, la noi, sistemul de reciclare al PET-urilor nu merge”, sustine Pitulan.

Florin Vasiloni, director la Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin spune ca problema gestionarii deseurilor reprezinta o preocupare permanenta. „Repetam mereu diverse campanii de colectare a PET-urilor. Acum a inceput scoala si vom demara mai multe actiuni impreuna cu elevii voluntari”, afirma Vasiloni.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *