Defrisarea padurii amazoniene pentru a cultiva soia sau pentru cresterea animalelor nu aduce niciun avantaj economic durabil pentru locuitorii din zona si, in plus , ameninta planeta, arata un studiu publicat la sfarsitul saptamanii, realizat de o echipa internatioanla de cercetatori.
defrisarea padurilor
Regiunea Amazonului este cea mai putin dezvoltata economic din Brazilia, dar are o imensa importanta pentru mediu si pentru clima terestra deoarece ea contine 40% din padurile tropicale din lume.

Cercetatorii au analizat 286 de orase amazoniene, cu diferite grade de defrisare. Ei au examinat modificarile in privinta longevitatii, a ratei de alfabetizare si a venitului pe cap de locuitor. Ei au observat o imbunatatire rapida a calitatii vietii la inceputul defrisarii.

Aceste castiguri economice se explica prin faptul ca populatiile au obtinut resurse materiale precum cherestea, minereuri, suprafete transformate in pasuni pentru animale si in culturi de soia, a explicat Ana Rodriguez, de la Centrul de ecologie functionala si evolutiva din Montpellier, Franta, autorul principal al studiului aparut in revista Science.

Veniturile mai ridicate generate de aceste activitati, combinate cu drumurile nou-construite au crescut nivelul de acces la educatie si la asistenta medicala si au condus la o ameliorare generala a conditiilor de viata.

Nivelul de trai scade din nou dupa epuizarea resurselor

Dar cercetarea a aratat ca aceste castiguri in privinta standardului de viata nu sunt durabile si ca nivelul de dezvoltare cade din nou sub media nationala braziliana odata ce s-a terminat exploatarea resurselor naturale
rezultate in urma defrisarilor.

„Am constatat ca defrisarea produce initial o ameliorare a veniturilor, a sperantei de viata si a alfabetizarii, dar aceste castiguri nu sunt de durata”, subliniaza Rob Ewers, de la Colegiul Imperial din Londra, Marea Britanie, unul dintre autorii studiului, citat de AFP.

Declinul dezvoltarii economice care se produce in zonele defrisate dupa ce resursele au fost epuizate este adesea urmat de abandonarea acelor pamanturi. De la inceputul anilor „90, o treime din suprafetele despadurite pentru a fi transformate in pasuni a fost abandonata.

„Modul de dezvoltare actual al regiunii nu este de dorit din punt de vedere uman si este potential dezastruos pentru celelate specii si pentru clima”, spune Andrew Balmford, profesor la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, un alt autor al cercetarii. El a mentionat ca inversarea acestei tendinte va fi dificil de realizat.

Totusi, discutiile care se desfasoara pentru a pregati conferinta ONU despre clima de la Copenhaga din decembrie ar putea conduce la o solutie. Ideea este ca tarile industrializate sa le plateasca pe cele mai sarace, precum Brazilia, pentru ca ele sa-si mentina dioxidul de carbon stocat in padurile lor tropicale.

Defrisarea acestora este responsabila de aproximativ 20% din emisiile mondiale de gaze cu efect de sera, potrivit oamenilor de stiinta. Din 2000, 155.000 de kilometri patrati de padure tropicala au fost despaduriti.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here