Analizele genetice ale ramasitelor populatiei ce au creat cultura arheologica Cucuteni-Tripolie din mileniile IV-III i.e.n., au aratat ca aceasta a fost formata din fuziunea oamenilor localnici si a populatiilor care au venit de pe peninsula balcanica, scrie cercetatorul rus din SUA, Alexei Nikitin in revista Stratum plus.
Mostrele pentru analizele genetice au fost preluate in anul 2005 in pestera Verteba din Podolie (regiunea Ternopol, Ucraina). In 2010, comunitatea stiintifica a primit rezultatele preliminare. Ultimii ani, cercetatorii au verificat datele finale analizand conexiunele predecerilor cucutenilor cu regiunile balcanice si central-europene. S-a depistat ca reprezentantii culturii Cucuteni, la fel ca si stramosii din Balcani, aveau legaturi la nivel genetic cu Asia Mica, de unde a venit in Europa prima populatie de agricultori.
In schimb, linia genetica autohtona a populatiei din Cucuteni a fost dominanta. Ea a apartinut locuitorilor din Muntii Carpati si de pe teritoriile din nordul Marii Negre.
Cultura arheologica Cucuteni-Tripolie este una din cele mai timpurii culturi agrare din Europa de Est. Triburile acestei culturi au locuit pe teritoriul Romaniei, Moldovei si Ucrainei (zona de stepa).
Cucutenii au cultivat mai multe soiuri de grau, orz si mei. Pe langa asta, cresteau vite, porci, capre si oi. Cunosteau prelucrarea metalelor (cupru), impletitul si tesutul. Cel mai reprezentativ semn al acesti culturi este insa ceramica zugravita in spirala.
Tripolienii au locuit in asezari care pot fi considerate proto-orase – uneori acestea ocupau o suprafata de 450 de hectare. Casele erau organizate in linii paralele, in grupuri sau cercuri concentrice. Materialul de constructie folosit era argila. Casele puteau sa aiba doua-trei etaje. Totusi, din cauza faptului ca solurile nu erau atat de rodnice (lipseau raurile mari care ar aduce malul pe campii), tripolienii isi schimbau locul de trai odata la 50-70 de ani.
