Deponeul de la Ghizela, judetul Timis

0
108
Deponeul de la Ghizela, judetul Timis

Dupa ce s-a vorbit despre necesitatea unui deponeu ecologic de deseuri timp de peste zece ani – interval in care prin alte parti ale Romaniei s-a facut mai putina tevatura, dar s-a lucrat mai mult – „minunea” ecologica menita sa depoziteze toate deseurile din zona a aparut pe plaiurile timisene, dar sta nefolosita si la un an de la finalizare.

Localitatile din judet se sufoca sub povara gunoaielor, iar licitatia pentru gasirea unui operator care sa foloseasca deponeul a devenit un serial penibil, care ameninta sa se prelungeasca din cauza schimbarilor intervenite la nivelul autoritatilor, atat la nivel central, cat si local.

Cu un an in urma, Consiliul Judetean Timis anunta ca a inceput receptia pentru deponeul ecologic zonal de deseuri nepericuloase, construit in satul Sanovita din comuna Ghizela. Inaugurarea oficiala a avut loc tot in vara anului trecut, iar de atunci cladirile, utilajele si restul amenajarilor sunt pazite, inconjurate de un gard si intr-o continua asteptare a unei firme care sa il utilizeze.

Deponeul a costat 21 de milioane de euro, in mare parte bani europeni nerambursabili. Licitatiile organizate pentru gasirea unui operator al deponeului au avut ca rezultat contestatii, care s-au soldat cu doua procese. La ora actuala, procedurile sunt in curs de reluare, totul plecand de la zero, adica de la stadiul de anunt.

Faptul ca deponeul nu este folosit a fost considerat de o parte a fostilor consilieri judeteni drept una dintre marile neimpliniri ale mandatului 2008-2012. In aceasta primavara, a inceput sa se vehiculeze ideea ca deponeul sa fie gestionat, pentru maximum un an, de un operator din zona, dar aceasta se poate doar cu acordul Bruxelles-ului si al Bucurestiului.

Perdeaua forestiera se vede doar pe hartie
La fata locului, adica la poarta deponeului de la Ghizela, situatia se prezinta la fel ca acum cateva luni si ca acum… un an. Locul este imprejmuit, pazit, dar pustiu. Comunitatea locala din Ghizela ar fi trebuit sa aiba parte de un pachet compensatoriu de investitii pentru ca a acceptat sa primeasca pe teritoriul ei tonele de deseuri ale intregului judet.

Investitiile se refereau, in mare, la retelele de utilitati si la infrastructura – apa potabila, canalizare si drumuri judetene. O parte dintre acestea, aproximativ 70 la suta, conform autoritatilor din Ghizela, au fost deja rezolvate, altele… nu.

Ceea ce nu se poate „identifica” la fata locului este perdeaua forestiera, trecuta printre masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor asupra mediului, preconizate de Consiliul Judetean Timis: „Retinerea unor poluanti gazosi (de exemplu, bioxid de carbon sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit. Perdeaua vegetala va avea latimea de 12 metri”.

Deponeul pare, in schimb, plasat in mijlocul campului, iar singura perdea vegetala este formata din niste tufe crescute spontan.

Timisoara a inceput sa se descurce
Dupa ce s-a inchis groapa de gunoi de la Parta, pentru timisoreni (mai precis, pentru operatorul de salubritate) au venit zile grele. Pana la urma, se pare ca deponeul de la Ghizela nu reprezinta situatia ideala pentru locuitorii resedintei de judet, intrucat ar ridica destul de mult costurile.

La ora actuala, deseurile menajere produse de timisoreni sunt maruntite, impachetate si depozitate pe o platforma de beton de langa CET Sud, metoda fiind folosita de vreo doi ani.

„Situatia e grea, dar ne descurcam. Sacii compactati cu deseuri menajere sunt depusi pe platforma de langa CET, avand o garantie de un an. Pe masura ce se apropie termenul de expirare, sacii sunt inlocuiti si transportati la diverse fabrici de ciment din tara. Acolo, deseurile sunt amestecate cu alte resturi, textile, rezultand un combustibil ieftin comparativ cu cel fosil. Deseurile reciclabile sunt indreptate spre intreprinderile de reciclare. Deocamdata, ne concentram eforturile pe statia de compost”, ne-a declarat Livian Hotico, purtator de cuvant al Retim, operatorul timisorean de salubritate.

Statia de compost va fi amenajata tot in partea de sud a Timisoarei si va transforma deseurile in combustibil, deci si in energie electrica. Locuitorii din zona nu sunt, insa, prea incantati ca toate instalatiile care prelucreaza gunoiul se afla in apropierea resedintelor lor – Fratelia, Steaua, Chisoda. Totusi, cu aceste noi metode, s-ar putea ca timisorenii sa nici nu mai aiba nevoie de deponeul de la Ghizela.

Jale in restul judetului
Nu tot judetul se descurca, insa, la fel de bine. Cu doua luni in urma, la nivelul Timisului se declara situatie de urgenta din cauza deseurilor. Practic, doar groapa de gunoi de la Faget mai este functionala, in rest, fiecare localitate se descurca dupa posibilitati cu deseurile, dar, in majoritatea cazurilor, le depoziteaza ilegal.

Amendate de garda de mediu, autoritatile locale au mainile legate si asteapta deschiderea deponeului de la Ghizela ca pe o adevarata eliberare. Dar termenul ramane, in continuare, o enigma…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here