Desertul romanesc creste cu pepene
28 Aug 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
Schimbarile climatice, defrisarile abuzive si metodele gresite de exploatare a culturilor accelereaza fenomenul desertificarii.
Temperatura aerului a depas it frecvent in aceasta vara 32 de grade C – adica valoarea biologica de rezistenta a plantelor prasitoare cum sunt porumbul si floareasoarelui). Cele mai afectate sunt culturile din sudul Campiei Romane si din Campia de Vest, precum si din sudul Moldovei.
Conform datelor statistice, anul acesta, cele mai mari valori ale intensitatii si duratei fenomenului de “arsita” s-au inregistrat la Giurgiu, Grivita, Calarasi, Braila, Alexandria, Buzau, Turnu Magurele, Bechet si Caracal. In aceste zone, au fost si 6-7 zile consecutive cu temperaturi maxime de peste 32 grade C, sustine seful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu. Cu alte cuvinte, cel mai bun “teren” pentru fenomenul de desertificare si pentru instalarea secetei.
Suntem intr-o zona de risc
Un amplu studiu privind impactul incalzirii globale asupra Europei, dat publicitatii anul trecut, situeaza Romania alaturi de Spania, Italia si Grecia, in zona cu risc mare de desertificare din sudul continentului. In cazul tarii noastre, efectele majore vor deveni vizibile inca din 2015 si se vor manifesta in special in Dobrogea, Oltenia si Banat, cand terenuri din cel putin zece judete vor intra intr-un proces de uscare.
Avertismentul a fost reconfirmat anul acesta de un studiu al Agentiei Europene de Mediu, care prognozeaza pentru Romania o serie de anomalii meteorologice, precum precipitatiile extreme, dar si accelerarea fenomenului desertifica rii. Acesta se face deja simtit in partea de vest a Olteniei si in sud-vestul Banatului.
Sahara Olteniei se extinde
Unul dintre cele mai afectate judete din sud este Doljul, unde fenomenul desertificarii, semnalat de mai multi ani, este alimentat de seceta, de solul nisipos, de fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de vant), dar si de defrisarile masive. In zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si fluviul Dunarea, din sudul judetului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase avand o tendinta spre desertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezata “Sahara Olteniei”. In ultimii trei ani, in zona a fost calamitat un procent foarte mare de suprafete (intre 50% si 100%). In consecinta, si pierderile de recolte au fost considerabile (intre 73,8%, in 2001, si 92,8%, in 2002).
Vegetatia din sud va migra spre nord
Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole si al resurselor de apa, realizat de ANM, arata ca vegetatia specifica din sudul Romaniei va migra catre nord si zonele mai inalte. Aceasta va fi inlocuita treptat de vegetatia aflata la sud de granita Romaniei. Studiul pleaca de la premisa ca, in conditiile in care emisiile de gaze cu efect de sera (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor creste cu circa 5 grade C pana la sfarsitul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste mariri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole. Una dintre putinele plante agricole neafectate de acest fenomen va fi graul, deoarece acesta metabolizeaza dioxidul de carbon si da o productie mai mare.
O prognoza realizata recent de ANM arata ca, pana in 2050, productia graului va creste cu 14% datorita efectului cresterii concentratiei asupra fotosintezei. In plus, graul este recoltat in luna iunie si scapa astfel de stresul termic din lunile de vara. Cele mai vulnerabile sunt insa culturile prasitoare, spre exemplu porumbul, floarea-soarelui sau soia, care cresc in lunile anului cele mai calde si mai expuse secetei.
Aceeasi proiectie a ANM arata ca productia de porumb se va diminua cu 14% pana in 2020 si cu 21% pana in 2050 din cauza deficitelor de apa din sol.
CE E DE FACUT
Sase solutii
Degradarea solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata Catalin Simota, director adjunct la Institutul de Pedologie (ICPA). El propune sase modalitati de contracarare.
1. Pentru a evita eroziunea, pa- mantul nu trebuie lucrat din deal in vale.
2. Echipamentele folosite in agricultra trebuie sa fie mai usoare; cele grele duc la compactarea solului.
3. Aratul, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul tarii, trebuie inlocuit cu discuitul. “Prin arat, apa din primul strat de sol se evapora”, explica pedologul.
4. Este necesara o rotatie corecta a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se pune decat o data la cinci ani.
5. Trebuie folosite perdelele forestiere care sa asigure protectia solului. Perdelele forestiere au inceput sa fie taiate in Romania inca din anii “50.
6. Lipsa de precipitatii ar putea fi contracarata si prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor “neomogenitati” (paduri si ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa ploua.
PRAHOVA
Pe aici nu mai creste nici iarba
De aproape doua luni, in multe localitati din Prahova, precum Mizil, Ciorani, Fulga sau Salciile, nu a mai cazut un strop de ploaie. Daca, in primavara, agricultorii sperau la o recolta-record de cereale, acum oamenii se roaga sa-si recupereze banii investiti in lucrarile agricole. “S-a ales prafu” de porumbul nostru. L-am pus a doua oara, ca sa am furaj pentru vite”, se plange Nicolae Constantin, un satean din Ciorani, una dintre localitatile afectate de fenomenul de “desertificare”. “Seceta a uscat culturile. Sunt zone in care nu mai creste nici iarba”, descrie dezastrul Dumitru Preda, viceprimarul comunei Ciorani.
La randul lui, primarul orasului Mizil, Emil Proscan, sustine ca seceta a compromis multe culturi agricole: “Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb, floarea-soarelui si lucerna. Avem probleme si la alimentarea cu apa a localitatii”.
Potrivit specialistilor Directiei Agricole si Dezvoltare Rurala (DADR) Prahova, zone intinse din sudul si sud-estul judetului, de peste 100 de hectare, sunt afectate de lipsa precipitatiilor din ultimii ani. “Terenurile s-au degradat atat de mult incat nu mai pot fi cultivate. Singura solutie pentru salvarea acestor suprafete ar fi punerea la punct a unui sistem de irigatii”, a declarat Aurel Anghel, directorul DADR Prahova. Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova sustin ca desertificarea a fost cauzata si de factorul uman, nu doar de cel natural. “Se impune de urgenta un plan de impaduriri in zonele afectate de seceta, pentru stoparea fenomenului desertificarii”, propune Camelia Steliean, directorul APM Prahova. (Marius Nica)
DOLJ
Pepenii de Dabuleni favorizeaza aridizarea
Regiunea cea mai afectata de desertificare se afla in sudul judetului, fiind cuprinsa intre Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dabuleni si Dunare. Zona masoara 104.600 hectare, conform datelor de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Craiova.
In ultimii ani, plantele au ars pur si simplu sub razele soarelui, iar cartofii s-au copt sub pamant. Lanurile de porumb, care nu a mai apucat sa creasca inainte sa se usuce complet, fac deja parte din peisajul sudului arzator. Anul trecut, dupa inregistrarea temperaturilor-record de peste vara, 44,2 grade Celsius la Calafat, fenomenul a intrat in atentia publicului si a autoritatilor locale. Specialistii in protectia mediului spun ca fenomenul persista si ca aridizarea nu poate fi oprita doar pentru ca intr-o vara se inregistreaza temperaturi cu cateva grade mai mici. Statisticile arata ca, in ultimii 38 de ani, suprafata ocupata de paduri s-a injumatatit, ajungand la 7 la suta din intreaga intindere a Doljului, in conditiile in care, la nivel national, media este 29-31 la suta, iar in Europa – 37 la suta.
La Centrul de Cercetare si Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni se cauta solutii de ani buni pentru aclimatizarea unor noi specii de plante care sa ajute la stoparea fenomenului. Pe nisipurile Olteniei se testeaza soiuri de plante rezistente la conditii de ariditate si se incearca noi tehnologii de cultivare. Specialistii sustin insa ca pepenii favorizeaza aridizarea si ca acestia trebuie inlocuiti cu vita-de-vie, pomi fructiferi si culturi legumicole. (Gabriela Zanfir)
BRAILA
Comuna Unirea, la mana naturii
Comuna Unirea din Braila, situata intr-o zona considerata de risc maxim, unde din cauza secetelor agresive din ultimii ani solul se va desertifica si va pierde si ultima bruma de umiditate, surprinde prin contrastul culturilor. Mai putin de jumatate din terenurile agricole pot fi inca udate prin reteaua de captare a apei din Dunare, veche de 40 ani. Gratie ei, sute de fermieri reusesc sa-si dubleze productiile agricole. In schimb, cei cu terenuri departe de sistem au ramas la mana naturii si asteapta fiecare zi cu speranta ca va ploua. Dar n-a mai plouat sanatos de doua luni si este evident ca pagubele inregistrate la cele doua culturi ii vor determina pe tarani sa ceara sprijin financiar pentru calamitati. Cat vezi cu ochii, culturile de floarea-soarelui si porumb sunt “imbatranite” inainte de vreme de lipsa apei. (Petronel Tudor)
PROGNOZA
Estul se va “praji” si in septembrie
Dupa o perioada de vara caracterizata in primul rand de canicula, prognozele pentru aceasta toamna anunta, de asemenea, temperaturi ridicate pentru zona de est a Romaniei.
“In luna septembrie, temperaturile medii lunare vor fi apropiate de valorile normale, exceptand regiunile estice, unde pot fi mai mari decat mediile multianuale. In intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depasi si 30 de grade Celsius”, ne-a declarat Elena Mateescu.
Desi se anunta ploi mai ales in aversa, nici solul nu va avea un grad de umiditate foarte bun, sustin specialistii. “Din punctul de vedere al rezervei de umiditate, pe adancimea de sol 0-20 cm (ogor – n.r.), aceasta va inregistra valori scazute si chiar deosebit de scazute in regiunile agricole sudestice si sudice, unde seceta pedologica va fi in general moderata si extrema in unele regiuni”, mai apreciaza reprezentantul ANM.
Aceasta situatie ar putea pune in pericol culturile care vor fi insamantate in aceasta toamna, dar si calitatea lucrarilor agricole din acest sezon.
Tot in septembrie, prognozele indica temperaturi minime care pot cobori in unele nopti sub 5 grade Celsius, favorizand producerea brumei in depresiunile intramontane din nordul si centrul tarii. (Ana Jitarita)
EFECTE
Culturi exotice
SMOCHINI. De opt ani, in localitatea Svinta, judetul Mehedinti, exista 15 hectare cultivate cu smochini.
KIWI. In comuna Ostrov, judetul Constanta, exista doua hectare de teren cultivat cu kiwi. Plantatia de kiwi a implinit 13 ani si a ajuns sa produca aproape patru tone de fructe anual.
MIGDALI. In comuna Gura Vadului, numerosi localnici au infiintat livezi de migdali.
MUSTAR. In Timis, agricultorii s-au apucat serios sa planteze boabe de mustar.
MASLINI. Specialistii in agricultura estimeaza ca, daca tendinta incalzirii climei va continua, in zece ani vor aparea primele plantatii cu maslini in Banat. In Timisoara creste deja primul maslin aclimatizat pe spatiul public.
Sursa: Evenimentul Zilei
Pentru mai multe informatii despre ANM, ariditate, bechet, calafat, compromis, DADR, defrisari abuzive, desert romanesc, desertificare, dioxidul de carbon, exploatarea gresita a culturilor, fermieri, fulga, kiwi, livezi, meteorologie, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
