Europa detine un potential insemnat, dar neexploatat, de resurse pentru convertirea deseurilor si reziduurilor din agricultura si din exploatari forestiere in biocarburanti avansati, se arata intr-un studiu lansat acum doua zile la Bruxelles. Acest lucru poate deveni cu adevarat viabil numai daca UE stabileste un cadru sustenabil si tinte de decarbonizare ambitioase pentru carburantii din transporturi pentru 2030 si chiar o revizuire a politicilor privind biocarburantii pentru 2020.
37 de milioane tone de petrol inlocuite anual cu biocarburanti avansati
Studiul, elaborat de o coalitie formata din companii inovatoare in domeniul biotehnologiei si ONG-uri de mediu, arata ca, daca se folosesc sustenabil toate reziduurile si deseurile provenite din agricultura, paduri, industrie si gospodarii, Europa ar putea inlocui pana la 37 de milioane de tone de petrol anual cu biocarburanti avansati, pana in 2030. Asta inseamna aproximativ 16% din cererea de carburanti estimata pentru 2030 in transporturi.
Economii reale de emisii de carbon
Pentru a pune lucrurile in context, in 2012 consumul de carburanti al Romaniei din toate sectoarele a atins o cota de 5,8 milioane de tone, acestia fiind obtinuti din aproximativ 9,4 milioane de tone de petrol. „Chiar daca luam in considerare potentialele emisii indirecte, carburantii proveniti din deseuri si reziduuri pot oferi economii reale si substantiale de emisii de carbon. Resursele sunt disponibile, iar tehnologia exista – provocarea pentru Europa fiind elaborarea unui cadru de politici publice care sa permita investitii rapide”, a declarat Chris Malins, din partea International Council on Clean Transportation, una dintre organizatiile care au contribuit la realizarea cercetarii.
300.000 de locuri de munca verzi
Promovarea acestei industrii la potentialul sau maxim ar putea crea pana la 300.000 de locuri de munca directe, de acum pana in 2030 pe intreg teritoriul european, pentru constructie, rafinare si colectare a deseurilor. Biocarburantii din deseuri si reziduuri pot oferi o alternativa la micsorarea rezervelor europene de combustibili fosili si pot contribui la reducerea semnificativa a emisiilor provenite din sectorul de transporturi, acesta fiind sectorul cu cel mai mare aport de emisii de dioxid de carbon pana in 2030.
Cu toate acestea, nesiguranta la nivelul politicilor europene, in special din jurul decarbonizarii carburantilor din transporturi, blocheaza dezvoltarea la scara larga a acestor tehnologii inovatoare.
Romania anunta la Bruxelles, in decembrie, in cadrul Consiliului pentru Energie, ca daca se reduce procentul utilizarii biocarburantilor de prima generatie sub 7%, se va afla in pozitia in care sa nu-si poata indeplini obligatiile de reducere a emisiilor din transporturi.
Biomasa sa nu fie folosita in detrimentul ecosistemelor
Conform studiului, pana in anul 2020, biocarburantii din reziduuri si deseuri ar putea inlocui, in proportie de cel putin 2%, controversatii biocarburanti de prima generatie, care sunt mai putin performanti din punct de vedere al emisiilor si care utilizeaza materie prima cultivata pe suprafete arabile de buna calitate. “Romania ar putea profita de pe urma dezvoltarii unei industrii pentru acest tip de carburanti, avand in vedere costurile scazute si potentialul ridicat de biomasa al tarii noastre. Va trebui, totusi, sa ne asiguram ca biomasa sa nu fie folosita, spre exemplu, in detrimentul ecosistemelor forestiere. De aceea, avem nevoie ca Bruxelles-ul sa puna la punct un cadru sustenabil de utilizare a acestor resurse”, sustine Mihai Stoica, responsabilul de proiecte privind transportul durabil, in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.
