Desi au emisii mici, proiectele hidro mari si cele nucleare nu beneficiaza de certificate verzi

0
50
Desi au emisii mici, proiectele hidro mari si cele nucleare nu beneficiaza de certificate verzi
Desi au emisii mici, proiectele hidro mari si cele nucleare nu beneficiaza de certificate verzi

Desi au emisii mici, deruleaza proiecte de miliarde de euro si genereaza o energie care nu fluctueaza, proiectele hidro mari si cele nucleare nu beneficiaza de certificate verzi precum producatorii de energie verde.

In timp ce investitorii in energii regenerabile au la dispozitie subventii de 10 miliarde de euro, companiile Hidroelectrica si Nuclearelectrica, care produc energie curata, sunt trecute prin furcile caudine. Proiectele lor, precum centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita sau reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, nu beneficiaza de sprijin din partea statului, desi sunt necesare pentru functionarea sistemului energetic national fara fluctuatii si costuri mari.

Cele doua companii sunt nevoite sa caute investitori din China pentru cele doua proiecte, in vreme ce statul este legat de maini din cauza regulilor europene privind competitia sau regulile fiscale si nu poate acorda garantii de stat, desi Hidroelectrica si Nuclearelectrica produc anual 45% din energia consumata la nivel national.

Mai mult, cele doua societati de stat sunt cei mai ieftini producatori de electricitate din tara, costurile lor de productie fiind in jur de 120 de lei/MWh pentru Hidroelectrica si de 140 de lei/MWh pentru Nuclearelectrica.

Acest paradox vine in contextul in care energia hidro produsa in centrale de mare capacitate si energia nucleara nu sunt considerate „verzi“ de catre Comisia Europeana, desi sunt nepoluante.

Situatia este cu atat mai ciudata, cu cat cele doua sunt vitale pentru functionarea sistemului energetic national: Hidroelectrica realizeaza 85% din serviciile de sistem prin care se regleaza distorsiunile produse de fermele eoliene si cele solare atunci cand nu bate vantul si nu e soare, in vreme ce Nuclearelectrica asigura independenta energetica a Romaniei la costuri mici, stabile si predictibile.

Tarnita, un echilibru printre regenerabile

Statul sprijina energiile regenerabile printr-o schema de certificate verzi care totalizeaza 10 miliarde de euro, iar de aceasta beneficiaza producatorii din sectorul eolian, fotovoltaic, cei care functioneaza pe biomasa, biogaz si energie geotermala. Certificatele verzi sunt emise de Transelectrica pentru fiecare MWh produs, iar furnizorii sunt obligati sa cumpere o anumita cota de certificate. Costurile sunt suportate de catre consumatori, atat de catre populatie, cat si de catre industrie, in facturi.

Ca urmare a sprijinului foarte generos, investitorii s-au ingramadit in Romania sa produca energie verde, iar Transelectrica are cereri de proiecte totalizand 30.000 MW, in conditiile in care sistemul energetic nu poate prelua mai mult de 3.500 MW. In acest moment exista capacitati instalate care depasesc 2.100 MW, iar pana la finele anului se estimeaza ca se va ajunge la 3.000 MW.

Culmea este ca realizarea centralei de la Tarnita, proiect de un miliard de euro, este cu atat mai necesara cu cat se vor dezvolta mai mult proiectele regenerabile. Remus Borza, presedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, declara recent ca investitorii in ferme eoliene si centrale solare ar trebui fortati de catre autoritati sa investeasca proportional in proiectul de la Tarnita, pentru ca exact acestia sunt cei care induc distorsiuni in sistemul energetic. Saptamana trecuta, Nuclearelectrica anunta ca vrea sa investeasca in hidrocentrala de la Tarnita, dar ca actionar minoritar.

In vara, premierul Victor Ponta declara ca Romania ar trebui sa realizeze, impreuna cu Bulgaria, inca o hidrocentrala pe Dunare. In acest moment, cea mai mare parte a productiei Hidroelectrica este realizata la Portile de Fier.

Apa costa, pietrele raman

Desi Hidroelectrica a iesit din insolventa si are un profit brut exceptional de 681 de milioane de lei la noua luni, compania are in continuare o serie de promisiuni facute de stat, dar neonorate, precum pretul apei uzinate, care a crescut de patru ori in 2010, sau investitiile cu alt scop decat cel energetic (irigatii, transporturi) pe care compania este obligata sa le faca.

Apa este, de altfel, o problema si pentru Nuclearelectrica, care plateste anual catre Apele Romane sume de peste 70 de milioane de lei, cu titlu de „abonament“, pentru folosirea apei in procesul de racire, in conditiile in care profitul net al companiei de stat a fost anul trecut de doua ori mai mic, respectiv 34,4 milioane de lei.

Reactoare cu reactie economica in lant

Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda costa 6,5 miliarde de euro, iar autoritatile negociaza cu China General Nuclear Power Group participarea la acest proiect. In acest moment, Nuclearelectrica detine aproape 85% din actiunile proiectului, Enel are 9%, iar ArcelorMittal 6%. Pana acum, statul roman a investit in jur de un miliard de euro in activele de pe platforma si productia de apa grea la Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (RAAN). Aceasta din urma a intrat recent in insolventa. In cazul in care statul nu va gasi investitor pentru cele doua reactoare, toata aceasta investitie ar fi degeaba.

Concomitent, Compania Nationala a Uraniului (CNU) vrea sa dezvolte o noua exploatare a uraniului, in perimetrul Tulghes (Harghita) – Grinties (Neamt), in conditiile in care zacamantul de la Crucea (judetul Suceava) se epuizeaza, iar uraniul este necesar pentru fabricarea combustibilului nuclear, folosit la Cernavoda. Exploatarea de uraniu din judetul Neamt va costa 407,33 milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit unui proiect de Hotarare aflat in dezbatere publica la Ministerul Economiei. Concomitent, CNU doreste realizarea unei noi uzine de procesare la Feldioara.

Nuclearelectrica s-a listat recent pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), iar pentru Hidroelectrica este programata listarea in prima parte a anului viitor.

Energia hidro si nucleara, in atentia specialistilor la forumul ROMÂNIA 2010: Politici sustenabile pentru energii curate/HIDRO&NUCLEAR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here