Dezastru ecologic si turistic in nordul Valcii

Dezastru ecologic si turistic in nordul Valcii

5.000 de hectare de padure, imbolnavite de o insecta si de indolenta institutiilor de stat si private
de Marielena Popa si Crisu Popescu
O insecta extrem de agresiva, denumita Ips typhographus, care ataca scoarta, face ravagii in padurile de rasinoase din nordul judetului Valcea. La acest dezastru ecologic contribuie, cu succes, indolenta organelor de control, nepasarea sau reaua vointa a proprietarilor, unii constituiti in obsti fantoma, retrocedarile discutabile si exploatarile necugetate. Peste 5.000 de hectare de padure, 3.400 in Bazinul Lotrului si 1.700 in Bazinul Latorita, s-au uscat, pur si simplu, iar calamitatea se extinde pe zi ce trece. Astfel, unul dintre cele mai mari corpuri de molid din sud-estul Europei risca sa putrezeasca in intregime.

Padurea moare, iar prefectul se lauda
In timp ce padurea moare, prefectul judetului Valcea, Petre Ungureanu, intr-o inconstienta suspecta, se lauda ca va face in zona Obarsia Lotrului o statiune de sporturi de iarna cum nu s-a mai vazut. Aceasta si cu sprijinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), care a pus deja la bataie 34 de milioane de euro pentru mult trambitata partie de schi. De asemenea, se munceste cu sarg, lucrarile fiind aproape finalizate, la refacerea drumului Voineasa-Obarsia Lotrului. Asa se creeaza premisele, pe o groaza de bani, ca turistul care se asteapta sa vada cu totul altceva sa fie intampinat de un peisaj dezolant, bolnav, aproape selenar, si sa nu mai dea pe acolo cate zile va avea. Insa cineva are de castigat: personaje si personalitati au luat, pe nimic, terenuri in zona, pe care planuiesc sa isi construiasca pensiuni ori sa le vanda pe bani grei.

O echipa de elevi si profesorul lor trag, zadarnic, semnale de alarma
Pe cand dezastrul ecologic se extinde si autoritatile dau din umeri, o echipa de elevi de la Liceul „Alexandru Lahovari” din Ramnicu Valcea, coordonata de prof. dr. Gheorghe Ploaie, bate in zadar cu un raport in brate pe aceasta tema, pe la usile celor indrituiti sa ia masuri. „Am trimis materialul la Ministerul Mediului, la Academia Romana, la Prefectura Valcea, la Agentia pentru Protectia Mediului, la Consiliul Judetean. Rezultatele nu s-au vazut deocamdata”, spune profesorul Ploaie. „Raportul asupra fenomenului de uscare a padurilor de molid din bazinul superior al Lotrului si al Latoritei” este alarmant, da fiori oricarui iubitor de natura si ar trebui sa ii scoata din adormire pe toti cei care sunt obligati sa ia masuri: „Se stie ca Ips typhographus este cea mai vatamatoare insecta pentru molid. Se inmulteste in masa mai ales cand gaseste conditii prielnice de dezvoltare si anume: material lemnos ramas dupa exploatare, fie depreciat, fie nescos la timp, abandonat, doborat de furtuna. Poate ataca si arbori sanatosi. Toate aceste conditii s-au regasit in situatia de pe teren, iar in vara anului 2010 se pare ca a avut trei generatii. In plus, curentii de aer si vanturile au favorizat deplasarea roiurilor de insecte si pe versantii nordici”, se arata in raportul care mai avertizeaza ca insectele nu sunt consumate de pasari din cauza ca degaja o substanta foarte toxica si, prin urmare, este necesara interventia de specialitate.

Retrocedarile distructive
Potrivit aceluiasi material, „Cauzele acestea au fost favorizate, in principal, de retrocedarile de dupa anul 2000 catre vechii proprietari (adevarati sau nou creati), retrocedari mai mult sau mai putin legale au condus la inceperea unui nou val de exploatare a masei lemnoase. Exploatarile s-au facut frecvent cu mare graba, fara a se mai respecta normele Codului silvic si principiile stabilite de „patriarhul” silviculturii romanesti, Marin Dracea: „Baza exploatarii padurii trebuie sa fie conservarea”(…). Deoarece s-a constatat ca focarele principale de infestare au fost cele de pe marginea fostelor exploatari forestiere, de unde s-au extins prin roirea insectelor, favorizate si de vant, spre padurile sanatoase, consideram ca principala cauza a acestui atac devastator o constituie proasta administrare a parchetelor, dezinteresul proprietarilor de padure de a mentine o buna stare fitosanitara, indiferenta celor ce gospodaresc aceste paduri”.

Urmarile vor fi devastatoare
Profesorul Gheorghe Ploaie sustine ca urmarile vor fi devastatoare. „Fenomenul se poate extinde ca o reactie in lant, cuprinzand tot fondul forestier de rasinoase de la izvoarele Lotrului si Latoritei; padurile se vor usca in masa in 2-3 ani, amenintand echilibrul climatic, declansand eroziuni, pierderea faunei cinegetice si deteriorarea echilibrului ecologic; rezervorul de apa al muntilor se va diminua treptat, vor fi afectate izvoarele, paraiele si raurile; dezvoltarea viitoarei statiuni de sporturi de iarna de la Mioarele ar avea de suferit; va fi evitata de turisti daca peisajul din jur devine dezolant prin uscarea padurilor”.

Ce este de facut?
„Este necesara o atentionare urgenta a proprietarilor de paduri, a firmelor care exploateaza paduri si a forurilor responsabile cu controlul acestor activitati”, spune profesorul Ploaie. Acesta mai sustine ca arborii afectati ar trebui taiati toamna si iarna. Iar primavara, pana cel tarziu in data de 20 mai, sa fie curatate locurile, altfel, bustenii lasati constituie focare de infectie. O alta masura de combatere a bolii ar fi amplasarea unor arbori cu feromoni, substanta antrenanta sexual, care atrage gandacii.

Proprietari penali
Proprietari in zonele afectate de calamitatea pricinuita de atacul ipidaelor sunt cateva obsti fantoma, infiintate din interes, la comanda, prin falsuri in acte si retrocedari abuzive. In zona cea mai afectata, de la Obarsia Lotrului, dreptul de proprietate asupra padurilor este detinut de obstile Mosnenilor Ariniseni, Radoseni si Carpiniseni. Din aceasta zona a plecat prima data, in urma cu cativa ani, focarul de infectie care s-a extins acum pe mii de hectare. De asemenea, tot la Obarsia Lotrului, una din obstile cercetate pentru acte de infractionalitate numeroase (fals, uz de fals, prejudiciu in dauna statului roman, furt din avutul public) a reusit sa blocheze una din putinele tentative ale Directiei Silvice de a scoate focarul de infectie din padure. Directia a incercat inventarierea si scoaterea lemnului putred, dar a fost oprita printr-o ordonanta presedintiala, data la Judecatoria Brezoi. Actiunea in justitie a fost opera unor experti in domeniu condusi de avocatul Bogdan Tudor, care, dupa ce a pierdut procesul pentru obstea Banca Gilort in folosul Directiei Silvice, in 2010, a reusit sa obtina ordonanta de sistare a lucrarilor in februarie 2011. In cealalta zona majora, infestata de ,,ips tiphographus” – Valea Latoritei, proprietari in cele mai importante focare de infectie sunt obstile Mosnenilor Colibaseni si Balcesti – Vladoi. Tot aici a mai detinut proprietate si falsa obste Pociovaliste. Au pierdut prin hotarare definitiva si irevocabila dreptul de proprietate, luat prin fals. Pentru ca sunt facute ,,din pixul” de jurist al avocatului Tudor, obstile Pociovaliste si Banca Gilort au conduceri ,,siameze”. La prima este presedinte Ion Tomescu si vicepresedinte Gheorghe Farlan. La Banca Gilort aceleasi doua persoane conduc, numai ca isi schimba functiile intre ele.

Ocoalele Silvice bat pasul pe loc. Garda de Mediu ridica din umeri
Ca sa se salveze ce se mai poate salva, trebuie de urgenta facuta inventarierea materialului lemnos care a fost atacat si scos dintre arborii ramasi inca neatinsi. De acest lucru trebuiau sa se ocupe ocoalele, private si de stat, iar plata lucrarilor trebuia suportata de proprietari. Numai ca proprietarii, mai cu seama sefii de obste, nu s-au interesat de curatarea padurii. Au continuat sa exploateze lemnul verde, iar cel imbolnavit a ramas. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) avea obligatia sa ia masuri cu ocoalele private care nu au actionat la timp, chiar daca au fost anuntate in nenumarate randuri prin adrese si rapoarte. Ocoalele de stat trebuiau ,,luate la rost” de Directia Silvica, dar cum nimeni nu a catadicsit sa faca nimic, exploatarea haotica a continuat, iar atacurile gandacilor ,, ips tiphographus” s-au inmultit. Daca in anii trecuti erau doar doua valuri, unul in mai-iunie si celalalt in septembrie-octombrie, in 2010 arborii s-au confruntat si cu al treilea val, in luna decembrie. ,,In cel mai rau caz, vom apela la o combatere aeriana. Proprietarii, si aici ma refer la conducerile unor obsti, nu isi fac treaba, si nici ocoalele silvice nu au raspuns pozitiv la adresele noastre. Cand Directia Silvica a vrut sa scoata putregaiul din padure, s-a impotrivit avocatul Bogdan Tudor si a blocat taierile, dupa ce a obtinut o ordonanta presedintiala de la Judecatoria Brezoi. Pot spune ca matca tuturor -gandacilor- este acest avocat”, a declarat inginerul Gheorghe Deaconeasa, presedintele Sitului Parang – Natura 2000. Nici Garda de Mediu Valcea nu ,,s-a omorat” cu rezolvarea acestui caz grav. Mai mult, anul trecut institutia a intreprins o actiune impreuna cu ITRSV si Directia Silvica, in urma careia nu s-a intamplat mare lucru. ,,Trebuie stropiti arborii care au fost atacati, dar trebuie bani. Noi am facut o actiune comuna, cu alte institutii, anul trecut, iar anul acesta vom face din nou. Am primit nenumarate cereri si rapoarte de la conducerea Sitului Natura 2000 si chiar am facut actiuni comune. Le vom continua si anul acesta pana la eradicarea tuturor focarelor”, a declarat prim-comisarul Garzii de Mediu, Daniela Stefoane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *