Elaborat in 2004, „Master Planul – suport de dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii” a fost neglijat in totalitate de guvernanti.
Potrivit acestui document, in Delta Dunarii trebuiau investiti circa 140 de milioane de euro, suma ce ar ur-ma sa fie directionata pentru fina-li-za-rea a cinci obiective cheie. Pe lista de prio-ri-tati se afla: im-bu-natatirea infrastructurii utilitatilor publice, transport si comunicatii; dezvol-tarea activitatilor economice traditionale alternative in vederea redu-cerii presiunii asupra resursei piscicole; sprijinirea conservarii traditiilor locale; imbunatatirea monitoringului pentru ecosistemele Deltei Dunarii si recons-truc-tia ecologica a anumitor zone din Rezervatia Biosferei. Pe scurt, toate lo-ca-li-tatile din Delta ar fi trebuit sa fie racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, populatia locala ar avea ca principala ocupatie turismul, si nu pescuitul industrial, iar Delta Dunarii ar fi refacuta din punct de vedere natural prin inundarea zonelor agricole neprofitabile.
DE CAMPANIE
Desi Master Planul a fost conceput in urma cu patru ani, nu a fost niciodata pus cu adevarat in practica, fiind folosit doar in campaniile de imagine ale diverselor institutii publice, de la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile la Guvernul Romaniei, sau inainte de alegeri. Fiecare om politic, angajat al unei institutii de mediu sau nu, a folosit, de multe ori cu succes, aceste planuri croite frumos pe hartie pentru a creste in sondajele de opinie. Au trecut patru ani, iar in Delta Dunarii localnicii inca mai beau apa direct din Dunare, nu exista retele de canalizare sau de colectare a deseurilor. Cele mai multe localitati sunt abandonate de autoritatile centrale, iar pescuitul a ramas singura activitate, avand in vedere ca nimeni nu isi permite sa puna bazele unei afaceri in turism, asa cum este prevazut in Master Plan.
TURISMUL, SCAPAT DE SUB CONTROL
Unul dintre punctele „de atac” inscrise in Master Plan este „sprijinirea dezvoltarii de activitati traditionale alternative„, pe lista fiind inscrise: turismul si valorificarea resurselor locale, altele decat pestele, respectiv stuful, papura sau lemnul. Potrivit documentului realizat de INCDDD, „componenta va include un sistem de credite mici si ieftine pentru locuitorii autohtoni (mici intreprinzatori privati, asociatii si ferme mici)… Fermierii si intreprinzatorii care vor face imprumuturi in cadrul acestui proiect vor beneficia de pregatire privind modul de utilizare a fondurilor. Pachetul de credite poate fi administrat de ARBDD.” De la aceste idei extrem de generoase la ceea ce se intampla de fapt in Delta Dunarii este insa o diferenta enorma, iar populatia locala contesta inca intentia de interzicere a pescuitului industrial.
Un alt punct din documentul platit si aprobat de Ministerul Mediului se refe-rea la crearea unei marci inregistrate a produselor si serviciilor din Delta Dunarii si intocmirea documentatiei in vederea inregistrarii produselor brand in Registrul National de Marci. Mai mult, intentia era ca produsele certificate in acest mod sa fie exportate pe piata Uniunii Europene. Practic, in urma unei documentatii nu foarte laborioase, absolut toate produsele ar fi putut fi comercia-lizate la preturi mult mai mari decat cele actuale, avand in vedere faptul ca tot ce se produce aici este ecologic. Desi ar fi fost foarte usor de realizat, acest obiectiv inscris in Master Plan a fost ignorat de fostul guvernator, liberalul Paul Cononov.
Noul guvernator al Deltei, fostul ziarist Liviu Mihaiu, a declarat: „Sincer sa fiu, cateva puncte din Master Planul pentru Delta Dunarii mie nu-mi plac si incerc sa-l modific, astfel incat reconstructia ecologica sa fie o prioritate„.
„Recons-tructia este trecuta in Master Plan pana in 2015, dar Adminis-tratia are o viteza a ei pe care eu nu o pot schimba fara sa fac abuzuri in serviciu”
Liviu Mihaiu, noul guvernator al Deltei
Sursa: Jurnalul National
