Dezbatere: Microhidrocentralele de pe râurile Mara ?i Cos?u, energie verde sau dezastru ecoturistic în Maramure?ul Istoric?
Dezbatere: Microhidrocentralele de pe râurile Mara și Cosău, energie verde sau dezastru ecoturistic în Maramureșul Istoric?
Dezbatere: Microhidrocentralele de pe raurile Mara si Cosau, energie verde sau dezastru ecoturistic in Maramuresul Istoric?
Dezbatere: Microhidrocentralele de pe raurile Mara si Cosau, energie verde sau dezastru ecoturistic in Maramuresul Istoric?

Va invitam sa participati la dezbaterea publica “Microhidrocentralele de pe raurile Mara si Cosau, energie verde sau dezastru ecoturistic in Maramuresul Istoric?” in cadrul careia se va pune in discutie un subiect de stricta actualitate pentru comunitatile locale.
Evenimentul are loc duminica, 8 iunie, incepand cu ora 12.30, la Caminul cultural din Sat Sugatag.
Aceasta intalnire este dedicata in mod special proiectelor de pe raul Mara si afluenti, prin care se intentioneaza constructia a 6 microhidrocentrale intre localitatile Mara si Giulesti.
Totodata, scopul dezbaterii este de a atrage atentia asupra tuturor lucrarilor hidroenergetice de pe raurile Mara si Cosau, care vor afecta localitatile Mara, Desesti, Harnicesti, Hoteni, Breb, Sat Sugatag, Manastirea, Giulesti, Budesti, Sarbi si Calinesti. Vor participa localnici, reprezentanti ai retelei agroturistice, investitori, autoritati, alte persoane interesate.

 

Mentionam ca pana in prezent s-au emis autorizatii si acorduri in vederea obtinerii autorizatiilor de construire, fara o consultare reala a comunitatilor.
WWF Romania si alte organizatii de mediu au contestat aceste acte, au intocmit petitii si au organizat diverse forme de protest.
Conform proiectelor, pe raul Mara si afluenti (paraul Breboaia) se vor construi 6 microhidrocentrale (MHC) in lant, care, practic, vor capta valea Marei putin mai jos de Barajul Runcu si o vor transporta prin conducte subterane, cu mici intreruperi, pana aproape de Sighet, in localitatea Giulesti.
Satenilor din cele 7 localitati pe care le vor traversa lucrarile hidrotehnice le va ramane un debit de servitute de 10-20%, si acela calculat din media debitelor multianuale.
In aceste conditii, dincolo de impactul negativ asupra florei si faunei, oamenii ridica urmatoarele intrebari, la care asteapta raspunsuri:
 Cum vor functiona instalatiile hidraulice taranesti (mori, pive, valtori), care reprezinta puncte de atractie turistica in zona?
 Ce turisti vor mai dori sa viziteze o zona promovata in toata lumea prin traditii, aer curat si ape de munte cand vor descoperi albii aproape secate si un peisaj dezolant ramas in urma lucrarilor de amenajare?

Ce pierderi va suferi an de an economia locala, bazata indeosebi pe reteaua de agroturism?
 Mai are vreo sansa zona Mara-Cosau sa fie declarata Prima Destinatie de Ecoturism din Romania in urma acestor distrugeri?
(pana acum zona era favorita in competitie cu ale atractii turistice nationale)

 Ce argumente vor mai avea investitorii interesati, autoritatile locale si judetene sa sustina alte proiecte de finantare pentru dezvoltarea ecoturistica a zonei?
Grupul de Initiativa Locala Mara – Cosau considera ca asemenea proiecte, care risca sa afecteze Maramuresul Istoric pe termen lung, trebuie sa faca obiectul unor serioase dezbateri publice, locale si zonale.
Pana la parcurgerea acestei etape, solicita primariilor si consiliilor Locale sa retraga certificatele de urbanism si toate avizele eliberate. De asemenea, cere Agentiei de Protectie a Mediului Maramures sa anuleze acordurile de mediu si sa reia procedurile de autorizare a microhidrocentralelor de pe raurile Mara si Cosau abia in urma evaluarii impactului cumulativ al acestora.
In paralel cu realizarea studiilor de mediu, Grupul de Initiativa Locala solicita autoritatilor judetene sa se implice in evaluarea impactului economic si
cultural al acestor proiecte.
Asezarile traditionale de pe vaile Mara si Cosau sunt promovate in intreaga lume. Printul Charles al Marii Britanii detine proprietati in aceasta zona, la fel alti straini care iubesc Maramuresul. In fiecare an, cateva mii de turisti vin sa vada frumusetile zonei.
Inainte de a spune DA sau NU microhidrocentralelor, trebuie sa stim care e raspunsul la intrebarea ce castigam si ce pierdem la nivel local, regional si national.
O parte a acestui raspuns probabil o vom afla la intalnirea de duminica din Sat Sugatag.
Cu speranta ca veti onora aceasta invitatie, initiata ad-hoc de catre un grup de localnici din satele de pe Valea Marei, va multumim.

In numele Grupului de Initiativa Locala Mara-Cosau,
Refresh Media Transilvania, responsabil PR

Salvati Maramuresul Istoric – Aer curat. Ape de munte. Traditii romanesti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here