Dezghetul in Oceanul Arctic

22 Ian 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Articol de: anusca_psycho

Oamenii de stiinta in domeniu spun ca exista o dovada clara ca incalzirea Oceanului Arctic topeste ghetarii la o rata nemaintalnita. In vara anului 2008 zona ocupata de gheata s-a micsorat cu mai mult de 1 milion km², reducand calota glaciara a Arcticului la jumatate din suprafata de acum 50 de ani. Pentru prima data, Pasajul Nord-Vestic este navigabil.

Chiar daca intr-un mod miraculos, comunitatea internationala ar face in asa fel incat sa incetineasca schimbarea climatica, incalzirea ramane totusi ireversibila. Teoriile prezic ca pe masura ce gheata este “pierduta“, din ce in ce mai mult din suprafata oceanului va fi expusa la radiatiile solare si se va incalzi. Cu trecerea anotimpurilor, cand si soarele nu va mai incalzi cu aceeasi intensitate, aceasta modificare a temperaturii se va mentine in atmosfera, intarziind toamna prin temperatura aerului. Acest proces va duce la incalzirea oceanului Arctic mai rapid decat in celelalte zone ale globului.

Zona arctica s-a confruntat intotdeauna cu raciri si incalziri succesive, insa aceasta modificare semnificativa ce este in plina desfasurare nu are precedent. Acest lucru este strans corelat cu emisiile de gaze cu efect de sera.

Antarctica este cea mai afectata zona datorita unghiului mai ascutit al directiei razelor solare in aceasta regiune in timpul verii si din cauza faptului ca descresterea calotei glaciale rezulta in mai multa cantitate de apa care absoarbe mult mai mult din radiatia solara. Aceasta dinamica creaza un cerc de topire vicios numit “the ice-albedo feedback loop” (albedoul reprezinta capacitatea unei suprafete de a reflecta radiatia solara); cu cat albedoul are valori mai mari (maxim 1), cu atat suprafata respectiva reflecta mai mult din radiatia solara; zapada/gheata are un albedou de aproximativ 0.8-0.9. Cu cat suprafata ocupata de gheata din regiunea polilor scade, cu atat scade si albedoul rezultand astfel o mai mare cantitate de radiatie solara absorbita si o temperatura ce tinde sa creasca, rezultand o si mai mare topire a ghetii si o si mai mare scadere a albedoului, continuandu-se astfel ciclul pana cand toata gheata s-ar topi.

Aceste modificari au efecte grave asupra tuturor insulelor ce se situeaza la cativa metri asupra nivelului marii cum sunt – insulele Maldive care au o altitudine maxima de 2-3m. Pentru aceasta, publicatia “The Economist” propune un plan: folosirea veniturilor Maldivelor din turism in vederea achizitionarii unor terenuri pentru stramutarea locuitorilor in cazul “inghitirii” acestor pamanturi de catre ape.

Se estimeaza ca vor fi afectate de acest fenomen si Olanda, Bangladesh si un sfert din delta Nilului din Egipt. Vor fi afectate si Vietnam, Mauritania, Suriname, Guyana, Guiana Franceza, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Bahamas si Benin.

Pentru mai multe informatii despre Arctic, bahamas, bangladesh, calota glaciara, cerc, Delta nilului, efecte grave, emiratele arabe, gheata, incalzirea globala, incalzirea oceanului, insulele maldive, maldive, radiatie, radiatie solara, schimbari climatice, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.