Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear

Iranul va construi reactoare nucleare suplimentare în zona seismic? de pe litoralul Golfului Persic
Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear

Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear • Raportul privind securitatea centralei de la Cernavoda nu face referire la efectele determinate de cutremure sau evenimente externe • Un seism de 8 grade pe scara Richter, in Vrancea, poate declansa o catastrofa nucleara de genul celei de la Cernobil sau Fukoshima • Cutremurul se poate devolta si pe zona Sabla, unde precedentul seism nu si-a consumat toata energia

Raportul privind securitatea nucleara elaborat de Romania respecta in totalitate cerintele testelor de stres europene, dar nu abordeaza corect problema efectelor determinate de o trecere brusca de la o stare la alta in functionarea centralei nucleare de la Cernavoda in cazul unor cutremure si evenimente externe, dupa cum arata Grupul Autoritatilor Europene pentru Siguranta Nucleara.

Raportul, elaborat de tara noastra in cadrul asa-numitelor „teste de stres” lansate anul trecut in tarile membre ale Uniunii Europene cu centrale nucleare este considerat adecvat si cu un nivel corespunzator de detalii, exceptand cutremurele si evenimentele externe de caz major, unde nu sunt abordate corespunzator punctele slabe si efectele determinate de o trecere brusca de la o stare la alta – „cliff edge effects” (eng.) cum sunt numite in raport si nici masurile pentru prevenirea acestor efecte.

Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluarilor nationale, care trebuiau trimise pana la sfirsitul anului trecut si care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experti din alte state membre si de un reprezentant al Comisiei Europene. Bruxelles-ul fixase pana acum luna iunie 2012 ca termen limita pentru finalizarea acestor teste lansate in urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia) din martie 2011. Comisia a decis insa sa acorde mai mult timp statelor membre pentru verificari suplimentare.

Un cutremur major in Vrancea, peste 7,5 grade pe scara Richter poate sa survina in orice moment, dar probabilitatea ca unul de peste 8 grade sa se declanseze este destul de mica. Totusi, un seism de aproximativ 7,7 grade poate declansa un cutremur si in Dobrogea, o situatie similara fiind inregistrata in 11 august 2009, cand un seism din Vrancea a generat inca unul de 4,5 grade in zona Sabla. Este posibil sa se intample un eveniment nedorit, iar Cernavoda sa fie la intretaierea a doua cutremure care ar putea provoca o explozie la unul dintre reactoare. Calculele arata ca pentru a se intampla asa ceva ar trebui ca in Vrancea sa aiba loc un seism de aproape 8 grade pe scara Richter. Unul de o asemenea magnitudine a avut loc in trecut, din relatarile vremii, in 1798 a fost un cutremur de 8,1 grade, in 1802 a fost unul de 7,9 grade, iar in 1940 de 7,7 grade.

Daca la acesta se adauga unul de forfecare din Dobgrogea de peste 6 grade, de suprafata, atunci Centrala de la Cenavoda s-ar putea transforma intr-un nou Cernobil, dupa cum crede Mircea Radulian, director stiintific la Institutul de Fizica Pamantului: „Centrala de la Cernavoda, cea de la Kozlodui (Bulgaria) sunt in zone cu risc seismic. Insa trebuie spus ca nu sunt zone cu un grad de pericol foarte ridicat. Sunt totusi constructii solide, iar cutremurele de suprafata sunt destul de reduse in intensitate. Totusi, Vrancea este periculoasa si la 200 de kilometri distanta”

Cei care au construit centrala de la Cernavoda asigura ca ea a fost proiectata pentru un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Dar asa spuneau si japonezii pana la seismul de la Fukushima. Iata ce mai spune Radulian: „La Sabla, in Dobrogea seismul din 2009 nu si-a consumat intreaga energie, pentru ca n-au mai existat replici. Eu cred ca asta inseamna ca este foarte posibil ca, in urmatoarele luni sau ani, zona sa fie afectata de un nou cutremur mare de suprafata. Sa speram ca nu va coincide cu unul puternic din zona Vrancea.”

Uniunea Europeana are 147 de reactoare nucleare din 14 state, inclusiv Romania. Alte 24 noi reactoare sunt planuite, iar sase dintre acestea se afla deja in stadiul de constructie. Pana acum au fost verificate doar 38 de reactoare sub conditiile de stres. Evaluarea disponibila evidentiaza informatii conform carora centrala de la Cernavoda ar putea face fata riscurilor unei indundatii obisnuite, insa informatiile sunt extrem de putine cu privire la efectele conditiilor extreme de mediu asupra centralei nucleare de la Cernavoda.

Directorul Centralei Nucleare Electrice de la Cernavoda, Ionel Bucur, a precizat ca, dupa cum arata testele de stres efectuate asupra centralelor din Romania, centrala de la Cernavoda este una dintre cele mai sigure din lume si nu exista nici un risc de accident nuclear precum ce de la Fukushima. Conform Grupului pentru Siguranta Nucleara, analiza asupra accidentelor grave inca nu face parte din baza de autorizare pentru reactoarele nucleare active pe teritoriul Romaniei. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) a oficializat recent, in decembrie 2010, conditiile de reglementare in aceasta chestiune. Acest subiect este totusi inclus in procesul periodic de revizuire a securitatii nucleare.

Referitor la evaluarea soliditatii centralei nucleare de la Cernavoda, raportul Grupului mentioneaza ca, desi majoritatea evaluarilor facute de Romania sunt in general considerate adecvate, raman cateva probleme de solutionat. Cele doua reactoare de la Cernavoda au produs aproape 7.7 milioane MWh in primele opt luni ale anului 2011, conform Nuclearelectrica. Cateva companii internationale s-au aratat interesate in a construi reactoarele 3 si 4 la Cernavoda, investitie care a fost estimata la patru miliarde de euro, insa investitia va fi reanalizata, dupa cum au precizat oficialii. Cele doua noi reactoare ar trebui finalizate pana in 2019, iar proiectul este condus de EnergoNuclear, in care compania de stat Nuclearelectrica detine 85.6%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *