Pe masura ce summitul ONU pe probleme de clima de la Copenhaga se apropie, trebuie mentionat faptul ca 50% din schimbarile climatice se datoreaza altor gaze si poluanti decat CO2. Un studiu estimeaza ca 26% din emisiile de negru de fum provin din sobe.
In urma cu 20 de ani, guvernele au adoptat protocolul de la Montreal, tratat al carui scop era sa protejeze stratul de ozon al Pamantului de emisiile de chimicale periculoase. Putini ar fi putut sa prevada cat de ampla se va dovedi a fi aceasta decizie.
Protocolul avea ca scop precis eliminarea treptata a unor substante precum clorofluorocarburile (CFC)-folosite la produse precum frigiderele, spray-urile – pentru a reface scutul gazos si subtire ce filtreaza periculoasele raze UV. Pana in 2010 se preconizeaza ca aproximativ 100 de substante care dauneaza stratului de ozon vor fi eliminate.
Fara deciziile care au fost luate in urma cu 20 de ani, nivelul substantelor daunatoare in atmosfera ar fi crescut de 10 ori pana in 2050. Aceasta ar fi determinat cu pana la 20 mai multe cazuri de cancer de piele si cu 130 mai multe cazuri de cataracta(la ochi), fara a mai mentiona daunele cauzate sistemului imunitar uman, faunei salbatice si agriculturii.
Dar acesta constituie doar un aspect al problemei care constituie obiectul Zilei Internationale a Protejarii Stratului de Ozon(16 septembrie). In ultimii doi ani s-a stabilit de asemenea ca protocolul a crutat omenirea de un numar important de schimbari climatice, datorita faptului ca substantele care au fost interzise contribuie si ele la incalzirea globala.
Intr-adevar, un studiu efectuat in 2007 a calculat ca beneficiile atenuarii prevazute de tratat sunt egale cu echivalentul a 135 miliarde de tone din 1990 pana in prezent, sau o intarziere in procesul de incalzire globala de 7-12 ani.
Asadar, lectia invatata in urma protocolului de la Montreal ar putea avea o semnificatie mai vasta. Oamenii de stiinta apreciaza undeva la 50% din schimbarile climatice se datoreaza altor gaze si poluanti decat CO2, incluzand compusi de nitrogen, ozon la nivel scazut format de poluare si negru de fum.
Desigur, inca planeaza o anumita incertitudine asupra contributiei precise a acestor poluanti la incalzire. Dar in mod sigur joaca un rol important.
In tot acest timp, multe dintre aceste gaze trebuie sa fie reduse datorita impactului lor asupra sanatatii publice, agriculturi si ecosistemului, incluzand padurile.
Exemplul negrului de fum este concludent. Componenta a emisiilor de cenusa de la motoarele diesel si arderea ineficienta a biomasei la sobele de gatit este strans legata de 1.6-1.8 milioane de decese premature anual, rezultate din expunerea de interior si 800,000 din expunerea exterioara.
Negrul de fum, care absoarbe caldura de la soare, este de asemenea responsabil pentru 10% pana la 45% din contributia la incalzirea globala si este legat de deteriorarea accelerata a ghetarilor din Asia, datorita faptului ca depozitele de cenusa innegresc gheata si o fac mai vulnerabila la procesul de topire.
Un studiu estimeaza ca 26% din emisiile de negru de fum provin de la sobele de gatit si cele folosite pentru incalzire, din care mai mult de 40% se datoreaza arderii lemnului, 20% carbunilor, 19% reziduurilor recoltelor si 10% deseurilor animale.
Exista companii care au dezvoltat sobe care utilizeaza fluxul pasiv de aer, asigura o mai buna izolatie si cu 60% mai putin lemn pentru a reduce emisiile de negru de fum cu pana la 70%. Introducerea in masa a acestor cuptoare ar putea furniza multiple beneficii economiei de tip „green”.
In vreme ce CO2 ramane in atmosfera pentru perioade foarte indelungate(secole), alti poluanti, inclusiv negru de fum si ozon, raman pentru perioade relativ scurte-zile, saptamani, luni sau ani- deci reducand sau efectiv oprind aceste emisii promite beneficii aproape imediate asupra climei.
Preocuparea comunitatii internationale trebuie sa fie aceea de a incheia un tratat semnificativ si serios in cadrul ce summitulului ONU pe probleme de clima de la Copenhaga pentru a reduce emisiile de CO2 si a asista tarile vulnerabile in procesul de adaptare.
De asemenea, daca intreaga lume ar fi dispusa sa disloce toate mijloacele disponibile pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice, emisiile tuturor acelor substante care contribuie la aceasta trebuie sa fie evaluata stiintific si rezolvata urgent.
Sursa: www.guardian.co.uk
