Primii bani europeni pentru sistemele de apa potabila si de canalizare au fost obtinuti de giurgiuveni printr-un proiect care include patru orase din judet.
Romanii se numara printre saracii Europei si au nevoie de bani europeni ca sa atinga un prag minim de igiena.
Haznalele sunt la mare pret pentru taranii din Mihailestii de Giurgiu, care s-au trezit brusc, acum vreo 20 de ani, oraseni si, de-o vreme incoace, chiar cetateni europeni.
Cateva galeti pline cu rahat, amestecat cu balega vacilor, ingrasa pogoanele de pamant din care vara creste orzoaica sau porumbul pitic, fara de care vitele din Mihailesti ar muri de foame.
Apa pe care o beau si oamenii, si animalele, scoasa din puturi de suprafata, de multe ori salcie, este dramuita in oale si poate oricand sa raspandeasca molime.
Apa potabila, retea de canalizare sunt vorbe pe care multi dintre cei de aici nu le-au auzit decat in campaniile electorale. Sperante aruncate la gunoi, odata cu afisele electorale, care acum stau prinse zdravan cu lipici pe copaci.
La poarta lui Ion Dragomir, venit de zeci de ani la Mihailesti, in averea nevestei a batut insa mai zilele trecute, unul dintre sefii de la „Apa Service”, din municipiul Giurgiu.
Pompierii vidanjori
„Nea Ioane, avem bani de la UE sa-ti facem in doi-trei ani canalizare si robinet cu apa potabila”, i-a spus, lui Dragomir, Mihai Sefciuc, seful statiei de tratare a apei din Mihailesti, patronata de „Apa Service”.
Omul, trebaluind pe langa cada ruginita din curte, in care se scurgea un fir de apa din putul de langa privata, a dat a neincredere din cap, cu ochii tinta spre nevasta lui, ce se chinuia sa umple oalele cu furtunul: „Am mai avut vreo doi parlamentari de la mine din sat care mi-au spus la fel, -Facem, Ioane, aicea, aoleooo!-, si au facut pe dracu”!”.
Soseaua Alexandriei, care trece si prin fata gospodariei lui Dragomir, a crescut in ultima vreme cu vreo 60 de centimetri, din cauza vilelor fatoase construite peste canalizarile in care ar fi trebuit sa se stranga apele pluviale.
„Cand ploua, ne scaldam pana la genunchi si nu ne scapa decat pompierii care vine cu vindajele de ne trage apa de prin curti”, mai spune nea Ion, intorcandu-se la nevoile lui.
Bolintinul nu crede in Bruxelles
Intre Mihailesti si Bolintin Vale, localitati incluse in proiectul „Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Giurgiu”, finantat din fonduri europene, soseaua se strecoara printre cioturi de copaci si gunoaie.
Primarul din Bolintin Vale, Nicolae Sugurel, a participat din 2002 la elaborarea acestui proiect, a scos bani din bugetul primariei pentru studiul de fezabilitate si poarta, alaturi de alegatorii sai, aceeasi grija: sa cheme vidanja o data sau de doua ori pe saptamana ca sa-i curete haznaua.
„Oamenii din Bolintin sunt instariti, si-au facut fose septice, dar s-a dus dracului panza freatica si nu mai putem bea nici apa din puturi”, spune primarul Sugurel, care este apreciat de cei 11.ooo de cetateni ai orasului, dintre care peste 9.000 nu au canalizare.
„Eu nu prea cred in acest proiect. Pana n-oi vedea, cum zic ai batrani, faina alba-n capistere, nu ma pronunt. Asa sunt eu, mai sceptic!”, zambeste primarul, langa care se adunasera doi-trei oameni de afaceri, nemultumiti ca vidanja, numai o data pe saptamana, ii costa 70 de lei.
Nici municipiul Giurgiu, din care a pornit proiectul salvator, nu sta mai bine. Jumatate din oras nu are canalizare, iar apa si-au tras-o oamenii asa cum au putut. Casele giurgiuvenilor de pe strada Ramadan, de exemplu, sau din cartierul Balciului sunt inundate de cate ori ploua, iar asa-zisele fose septice nu sunt golite cu anii.
Primul proiect finantat de UE
Proiectul „Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Giurgiu” face parte din Programul pentru asistenta structurala comunitara, lansat in 2005.
Este primul proiect romanesc, finantat de UE. A primit de la Bruxelles 57.812.282 euro, peste 80% din valoarea totala, care se ridica la 71.576.418 euro.
Licitatiile pentru lucrarile ce vor fi efectuate de „Apa Service” au inceput, iar de apa si de canalizare vor beneficia locuitorii din Giurgiu, Mihailesti, Bolintin Vale si Slobozia. Termenul de finalizare este 2012.
Dunarea, tulburata de fecale si hartie igienica
Cand se golesc vidanjele la Statia de tratare a apei din Giurgiu, cu greu te abtii sa nu vomiti. Bazinele, de pe vremea lui Ceausescu, rabda insa cu stoicism tot acest „proces de tratare” si „varsa”, apoi, aproape intacte hartia igienica si dejectiile umane in Dunare. Seful Sectiei Canal, Viorel Lepadatu, este optimist si spera ca giurgiuvenii vor scapa de blestem.
„Oamenii de aici dau bani grei sa scape de ce strang in closet, iar statia asta nu face mare lucru. Apa murdara din canalizari, acolo unde sunt, si mizeria din vidanje aici ajung, iar mai incolo, cam la vreun kilometru, se varsa prin tevaraie in Dunare, aproape la fel de imputite”, spune Lepadatu.
Violeta Naita, director general „Apa Service” SA Giurgiu, operatorul regional, sustine, la randul sau, ca sistemul de apa-apa uzata din judet este la pamant: „Suntem primii din tara insa care au primit fonduri structurale de mediu, dar aceasta premiera are in spate ani de munca si perseverenta”, sustine Violeta Naita.
Cu Gunoaiele la Glina
De aceeasi parere sunt si Delia Virban, directorul Directiei Integrare Europeana-Programe din cadrul Consiliului Local, si Mirela Popazu, director executiv. O alta problema pe care o mai au giurgiuvenii este cea a gunoaielor ce zac pe o rampa improvizata, in apropierea fostei gropi de gunoi a orasului, pana cand sunt transportate, o data la doua zile, la groapa de la Glina. Dar acesta este un alt proiect care deocamdata sta la sertar.
Sursa: Adevarul
