Disputa canadiano-americana pentru Polul Nord

UA si Canada pluseaza in cursa pentru Polul Nord, initiata de Rusia. Prezenti, saptamana aceasta, la summit-ul nord-american de la Montebello, presedintele american, George W. Bush, si premierul canadian, Stephen Harper, au polemizat pe tema suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic.

Neintelegeri nord-americane

Stephen Harper si George W. Bush nu au reusit sa se puna de acord, luni, in cadrul summit-ului nord-american de la Montebello, in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest. In vreme ce seful Executivului de la Ottawa a reiterat pretentiile emise de partea canadiana in 1973 asupra caii maritime din Oceanul Arctic, liderul de la Casa Alba a profitat de ocazie pentru a sustine apartenenta Pasajului la apele internationale. „Am ascultat pozitia Canadei, dar continuam sa credem ca Pasajul de Nord-Vest face parte din apele internationale”, a confirmat un oficial american polemica. „Ar fi nerealist sa ne gandim ca putem fi de acord in toate problemele. Dar ceea ce este cu adevarat important este ca discutam chiar si subiectele cu care nu suntem neaparat de acord”, a precizat, la randul sau, un consilier al premierului canadian. Disputa nu este nici pe departe una noua. In vreme ce Canada afirma ca Pasajul de Nord-Vest face parte din apele teritoriale proprii, SUA nu au ratat nici o ocazie de a afirma ca acesta apartine apelor internationale. Astfel, in 1985, un spargator de gheata american a traversat culoarul ce face legatura intre oceanele Atlantic si Pacific, fara a solicita in prealabil permisiunea autoritatilor canadiene. Desi SUA si Canada au cazut la pace, trei ani mai apoi, prin semnarea unui acord de cooperare in zona Arcticului care reglementa oarecum problema, diferendul a reizbucnit in 2005, in urma relatarilor potrivit carora submarine nucleare americane ar fi tranzitat clandestin zona.

Cizma rusa la Polul Nord

Polemica americano-canadiana intervine in contextul in care Rusia si-a reinnoit, recent, pretentiile emise, in 2001, asupra unei suprafete de aproximativ 1,2 milioane kilometri patrati din Oceanul Arctic, lansand o adevarata cursa pentru Polul Nord. Dupa ce exploratorii rusi au descins, la inceputul lunii august, in regiune, lansand la apa drapelul national pentru a acredita ideea potrivit careia lantul muntos subacvatic Lomonosov nu ar fi decat o prelungire a platoului continental rusesc, oficialii de la Ottawa au anuntat ca intentioneaza sa construiasca in zona un port si o baza militara, avertizand ca „prezenta canadiana in arhipelagul arctic va continua pe termen lung”. Mai mult, un sondaj recent releva ca trei patrimi din canadieni considera ca Guvernul de la Ottawa ar trebui sa-si depuna drapelul national pe fundul Oceanului Arctic pentru a-si exercita autoritatea in regiune. Rusia si Canada nu sunt insa unicele state inscrise in competitia pentru Polul Nord, Danemarca si SUA anuntand, recent, ca ca intentioneaza sa trimita expeditii in regiune. (A.M.L.)

Citeste articolul Disputa canadiano-americana pentru Polul Nord integral in Ziua

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *