Distrugerea faunei si florei produce anual pagube cuprinse intre 1.350 si 3.100 de miliarde de euro la nivel mondial, potrivit unui studiu prezentat la o conferinta a o-nU asupra biodiversitatii care a avut loc la Bonn, Germania, informeaza AFP.
Studiul, realizat de Uniunea Europeana si de Ministerul german al Mediului, constituie una dintre primele evaluari majore a impactului economic al distrugerii biodiversitatii in lume, dupa exemplu raportului lui Sir Nicholas Stern asupra costurilor schimbarilor climatice. „Incercam sa navigam pe ape tulburi, fara harta si cu un compas vechi defect”, a spus principalul autor al studiului, Pavan Suhdev, un inalt oficial al Deutsche Bank in India. Intitulat „The Economics of Ecosystems and Biodiversity” („Economia sistemelor ecologice si a biodiversitatii”), studiul da o valoare monetara unor factori de mediu precum apa, protectia impotriva inundatiilor, medicamentele naturiste, padurile. „In timp ce bunastarea noastra depinde total de serviciile oferite de aceste ecosisteme, acestea sunt considerate drept bunuri publice fara piata si fara pret”, subliniaza raportul. „Anumite ecosisteme sunt deja atat de distruse incat nu mai pot fi restaurate, a concluzionat Suhdev, adaugand ca acestea vor disparea pana in 2050 daca nu se face nimic.
– 11% dintre spatiile naturale care existau in 2000 ar putea sa dispara, fiind transformate in terenuri agricole sau distruse de schimbarile climatice.
– 40% dintre terenurile cultivate in prezent in mod traditional ar putea deveni exploatari intensive.
– 60% dintre recifurile de corali ar putea sa dispara, afectand direct modul de viata a miliarde de oameni.
Ca si in cazul incalzirii globale, consecintele distrugerii biodiversitatii vor afecta mai ales populatiile sarace, potrivit raportului. Valoarea reala a biodiversitatii si serviciilor oferite de ecosisteme trebuie integrata in deciziile politice, mai subliniaza acest raport. Aproximativ 150 de specii din flora si fauna dispar zilnic, un ritm care este de 100 pana la 1.000 de ori mai mare decat rata inregistrata in procesul disparitiei naturale a speciilor, spun cercetatorii. Fondul Mondial pentru Natura (WWF) s-a bucurat ca biodiversitatea a fost recunoscuta drept o miza globala, asa cum a fost cazul climei in raportul Stern.
Sursa: Universul Padurii
