Potrivit Greenpeace, UE are nevoie de o strategie pentru zero-defrisari
Bruxelles, 2 iulie 2013 – Potrivit unui raport independent lansat de catre Comisia Europeana, din regiunile industrializate, Europa este pe primul loc in determinarea defrisarilor la nivel global[1]. Consumul european de bunuri a dus la pierderi forestiere de cel putin noua milioane de hectare intre anii 1990 si 2008, o zona de marimea Irlandei. Cele mai afectate au fost padurile din Amazon, Sud-Estul Asiei si Africa.
Cele mai industrializate economii, impreuna cu China, se fac responsabile de aproximativ o treime din defrisarile care au avut loc la nivel global in aceeasi perioada. In Europa, cererea crescanda de carne, produse lactate, biomasa si biocombustibili pentru energie, precum si toate celelalte produse care necesita suprafete mari de teren, au pus presiune pe ecosistemele forestiere din toata lumea. In cadrul studiului, o analiza detaliata a anului 2004, a demonstrat ca UE a fost cel mai mare contribuitor la distrugerea forestiera provocata de importuri, cu cel putin zece procente din defrisarile globale fiind legate de consumul de bunuri din UE [2], cel putin de doua ori la fel de mult ca Asia de est (China si Japonia) si de trei ori mai mult decat America de Nord.
Tendintele globale sugereaza ca aceasta cifra va continua sa creasca in anii urmatori, mai ales din cauza cresterii cererilor de alimente si furaje pentru animale si din cauza planurilor de crestere a consumului de biocombustibili. „Europa a dus la distrugerea unor vaste suprafete acoperite cu paduri, pentru a alimenta un consum neostoit de carne, energie si cherestea. Studiul arata ca amprenta noastra de carbon va continua sa creasca daca UE nu actioneaza pentru oprirea acestui tipar. A sosit vremea ca Europa sa puna capat presiunii asupra padurilor,” declara reprezentantii Greenpeace. In timp ce raportul arata ca regiunile industrializate au o responsabilitate semnificativa pentru defrisarile globale, majoritatea defrisarilor sunt legate de tarile sau regiunile unde sunt produse bunurile.
Raportul identifica doi mari determinanti ai defrisarilor – consumul industriilor de crestere a animalelor si a productiei de furaje si consumul industriilor de ulei vegetal alimentar sau folosit drept combustibil. Greenpeace a derulat campanii impotriva companiilor care folosesc sau comercializeaza aceste produse, inclusiv Cargill, gigantul industriei de carne JBS, Neste Oil si Unilever, pentru a accentua faptul ca lanturile lor de aprovizionare implica si activitati de defrisare, iar in luna februarie a acestui an, cea mai mare companie de celuloza din lume, Asian Pulp and Paper, si-a luat angajamentul de a pune capat implicarii sale in defrisare, adoptand o noua politica de conservare a padurii [3]. Defrisarile duc la pierderea habitatelor si a biodiversitatii. Distrugerea forestiera duce si la eliberarea in atmosfera a milioane de tone de gaze cu efect de sera anual. Potrivit Bancii Mondiale, [4] sute de milioane de oameni din toata lumea se bazeaza, direct sau indirect, pe existenta padurilor pentru a supravietui. In 2008, ministrii europeni ai mediului au promis sa urmareasca un obiectiv de a opri pierderea forestiera globala pana in 2030 si sa reduca la jumatate cel putin, defrisarile tropicale pana in 2020, comparativ cu nivelurile din 2008 [5]. In urma unui acord politic recent, cel de-al saptelea Program de Actiune pentru Mediu al UE va solicita UE sa ia in considerare planuri ample de combatere a defrisarilor si a degradarii forestiere la scara globala. Potrivit Greenpeace, orice plan de succes trebuie sa implementeze politici care sa elimine de pe piata Uniunii Europene bunurile si produsele care au vreo legatura cu defrisarile, in acelasi timp sprijinind tarile in curs de dezvoltare sa combata defrisarile pe teritoriul lor.
Note:
[1] Studiul „The impact of EU consumption on deforestation”: http://ec.europa.eu/environment/forests/impact_deforestation.htm
[2] Lipsa datelor indica faptul ca rezultatele raportului subestimeaza impactul real asupra padurilor. studiul nu include degradarea padurilor (pagube inregistrate la nivelul sistemelor forestiere, dar care nu le distrug complet) din cauza lipsei datelor concludente, ascunzand adevaratul impact al sectorului de exploatare forestiera. Studiul se bazeaza si pe un set de date al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimente si Agricultura, care considera aproape jumatate din suprafetele defrisate „inexplicabil” sau clasificate drept „hazarde naturale”. Cel putin, o parte din aceste paduri „disparute” sunt atribuite practicilor legale si ilegale din agricultura si sectoarele industriei lemnului iar fragmentarea padurilor. acestea includ: incendii forestiere declansate intentionat, defrisari ilegale si fragmentari forestiere cauzate de taieri selective si construirea drumurilor de acces.
[3] Greenpeace, 5 Februarie 2013, APP commits to end deforestation: http://www.greenpeace.org/international/en/news/Blogs/makingwaves/app-commits-to-end-deforestation/blog/43860/. Greenpeace, 17 Mai 2010, Food and drinks giant Nestlé to stop using products from rainforest destruction: http://www.greenpeace.org/international/en/press/releases/Food-and-drinks-giant-to-stop-using-products-from-rainforest-destruction/
[4] Banca Mondiala (2006): http://siteresources.worldbank.org/EXTABOUTUS/Resources/Ch16.pdf
[5] Comunicarea Comisiei si concluziile Consiliului de Mediu (2008), http://ec.europa.eu/environment/forests/pdf/com_2008_645.pdf si http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/envir/104508.pdf
