Desi in alte zone din tara exista o preocupare a fermierilor pentru agricultura ecologica, in judetul Olt suprafata cultivata cu plante ecologice este mult mai mica, in acest an ajungand la putin peste 2.200 de hectare, din care 1.100 hectare sunt certificate ecologic, restul terenurilor fiind in conversie. Specialistii din judet spun ca este greu sa se produca ecologic, costurile fiind mult mai ridicate, iar productia mult mai mica. Cei mai multi dintre fermierii din Olt prefera in continuare agricultura conventionala, plantele trecand prin cinci-zece tratamente cu diferite substante de cele mai multe ori toxice si pentru oameni.
Consumatorii incep sa puna tot mai mare pret pe produsele ecologice, insa fermierii din judet nu se incumeta sa renunte la agricultura conventionala si sa o adopte pe cea ecologica. Reprezentantii Directiei Agricole Olt spun ca fermierii nu se inghesuie sa faca agricultura ecologica din cauza conditiilor foarte stricte pe care le au de respectat.
„In primul rand, fermierul trebuie sa incheie un contract cu un organism de inspectie. Nu au voie sa foloseasca niciun fel de produse chimice, pentru ca acestea sunt interzise. Acestia trebuie sa treaca printr-o perioada de conversie, doi ani la culturile de an si trei ani pentru livezi si vii, si sa nu foloseasca samanta tratata. Produsele ecologice nu pot fi vandute vrac, ele trebuie sa fie ambalate. Este greu sa produci ecologic, productia scade pana la jumatate”, a spus inginerul Olga Florica.
In acest an, in judetul Olt a fost cultivata o suprafata de 2.233 de hectare cu cereale ecologice, 1.109 fiind certificate ecologic, restul fiind in perioada de conversie. In cadrul acestei suprafete, 643,78 de hectare au fost cultivate cu grau, 378,51 cu rapita, 55,35 cu orz, 413,35 hectare cu porumb, 346,32 hectare cu floarea soarelui, iar putin peste 21 de hectare avem pasuni naturale.
Legumele ecologice, tot mai rare in judet
Daca la cereale avem peste 2.200 de hectare cultivate in acest an, la legumele ecologice judetul Olt sta si mai prost.
„Suprafata de legume in spatiul protejat este foarte mica, pana intr-un hectar, A fost un fermier la Scornicesti care cultiva ecologic rosii, insa a avut mari probleme cu inundatiile. Am mai avut legume ecologice in gradinile oamenilor la Cezieni, insa suprafetele sunt foarte mici. Agricultura ecologica nu se face pe suprafete mari”, a adaugat Olga Florica.
Fermierii, intre afaceri profitabile si sanatatea consumatorilor
Agricultura conventionala presupune tratarea plantelor cu diferite substantele. Practic, plantele sunt otravite ca sa nu mai fie atacate de daunatori sau pentru a rezista intemperiilor. De cele mai multe ori, producatorii se gandesc la propriile lor afaceri, fara sa le pese de sanatatea consumatorilor. Presedintele Sindicatului Producatorilor Agricoli „Agrostar” Olt, Ion Paunel spune ca tratamentele se aplica pentru salvarea culturilor.
„Tratamentele plantelor difera in functie de factorii de mediu, sunt tratamente de prevenire si unele de carantina, ele se aplica pentru salvarea culturilor. Daca sunt temperaturi extreme, tratamentele pot fi intensificate. Daca anotimpul este ploios, se poate dezvolta mana, putregaiul, care pot produce pagube insemnate. Daca apare mana si nu se actioneaza in 48 de ore se poate pierde productia pana la 100%. In perioada secetoasa apar daunatorii, acarienii, paianjenul rosu. Pentru eficienta fermierii folosesc substante de contact sau sistemice, acestea fiind absorbite de plante si transmise tuturor componentelor. Produsele folosite sunt toate omologate de Ministerul Agriculturii”, a spus Paunel.
Fermierii fac si tratamente de prevenire, ceea ce presupune ca la o jumatate de luna planta sa fie stropita cu substante.
