Dobrogea – cel mai mare parc eolian din Europa Centrala si de Est

Bilanţul energiei verzi: s-au făcut de trei ori mai puţine investiţii decât s-a anticipat
Dobrogea - cel mai mare parc eolian din Europa Centrala si de Est
Dobrogea – cel mai mare parc eolian din Europa Centrala si de Est

Dobrogea a devenit cel mai mare parc eolian din Europa Centrala si de Est, judetul Constanta fiind impanzit cu sute de turbine, ce au o putere de 2,5MW, in zone precum Cogealac, Fantanele, Pestera, Independenta, Chirnogeni, Silistea, Targusor, Crucea.

Vanturile din Dobrogea si pretul ridicat al energiei electrice continua sa atraga investitiile in parcuri eoliene, cu toate ca a inceput sa apara problema lipsei infrastructurii de transport a energiei produse. In aceste conditii, specialisti in domeniu atrag atentia ca investitiile in parcuri eoliene ar trebui stopate in zona Dobrogei.

Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene functionale din judetul Constanta este in zona Cogealac-Fantanele, cu 240 de turbine si o capacitate totala instalata de 600 MW, in conditiile in care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavoda are puterea electrica de circa 700 MW.

La Pestera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, functioneaza un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existand autorizatii de construire.

Investitorii in parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, in general cu capital strain, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franta si alte tari europene.

Potrivit directorului executiv al Camerei de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura (CCINA) Constanta, Danut Juganaru, in Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsa prin forta vantului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic national.

„Din informatiile pe care le avem noi, in aceasta zona din Romania, adunand toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrala si de Est. (…) Problema care se pune insa este daca ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investitii, in masura in care Transelectrica mai poate sau nu sa absoarba in sistemul energetic national noi surse de energie eoliana. Se pare ca si-a atins maximul referitor la cat poate sistemul nostru national sa preia”, a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul CCINA.

Potrivit acestuia, situatia este „mult mai delicata” si nu se refera strict la productia de energie eoliana, ci la intregul sistem energetic national.

„Trebuie vazut, in contextul celorlalte surse producatoare de energie din Romania, ce inseamna Centrala Nuclear-Electrica Cernavoda cu cele doua reactoare, ce inseamna Hidroelectrica, ce inseamna celelalte centrale pe carbune, pe gaze si asa mai departe. In contextul in care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iata ce se intampla in Ucraina referitor la livrarea de gaze (…) si s-ar putea sa avem probleme si noi pe viitor, sa fie prea scumpe gazele de import. Sigur ca ar trebui sa se mai foloseasca foarte putin gazele in productia de energie electrica in Romania. Ar trebui sa mergem pe un alt mixt, din care sa excludem pe cat se poate gazele pentru ca, atat cat importam, 25% — 30%, sunt totusi gaze de import scumpe. Pana cand vom ajunge sa exploatam in Marea Neagra suficient de multe gaze care se pare ca s-au gasit, pana cand se va ajunge la exploatarea gazelor de sist in Romania, daca se vor gasi pana la urma. (…) Ati vazut ce s-a intamplat in Polonia, asteptarile au fost foarte mari de la gazele de sist, ca pana la urma unele companii mari din vest sa se retraga pentru ca au constatat ca erau mult mai putine rezervele. (…) Deci este o problema, mult mai delicata, a intregului sistem energetic national”, a mentionat Juganaru.

Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrica din Romania catre Turcia este cel prezentat de autoritatile romane si care se refera la construirea, prin Marea Neagra, a unui cablu submarin de transport.

„Avem de multe ori surplus de energie electrica pe care nu avem cum sa-l exportam, pentru ca nu avem conexiunile necesare, cabluri… Se tot discuta de acel cablu care ar trebui sa duca energie electrica din Romania in Turcia, subteran, prin fundul Marii Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrica, ar putea cumpara de la noi daca noi am putea-o livra asa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic”, a afirmat directorul executiv al CCINA Constanta.

Conform acestuia, in tara noastra consumul de energie electrica este in scadere, in primul rand din cauza diminuarii activitatii industriale, situatie care, cumulata cu imposibilitatea tarii noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea cresterii investitiilor in parcurile eoliene din Dobrogea.

„Pe de o parte, avem o scadere a consumului de energie electrica, iar pe de alta, incercam sa facem productie cat mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decat un echilibru. Pana cand nu avem posibilitatea, acea supapa de export, nu putem sa producem mai mult, ca sa ajunga pentru … cine? Pentru un consumator care este in scadere?”, a spus Danut Juganaru.

In judetul Constanta, un alt producator de energie este Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda, unitate ale carei doua reactoare asigura circa 18% din consumul de energie electrica al tarii.

Prima unitate a centralei a intrat in functiune in 1996 si are o putere electrica instalata de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este functionala din 2007.

Planul initial al CNE Cernavoda, conceput in 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.

In situatii extreme, cand apa de racire nu mai poate fi pompata in instalatiile de racire din cauza scaderii accentuate a nivelului Dunarii, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.

In prezent, autoritatile fac demersuri pentru gasirea investitorilor care sa finalizeze lucrarile de construire a reactoarelor numerele trei si patru.

Directorul executiv al CCINA Constanta sustine ca peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavoda isi termina ciclul de functionare pentru care a fost proiectat si trebuie decis daca va fi reabilitat sau daca se va construi o unitate noua.

„Daca ar veni investitorii de mult cautati sa faca reactoarele 3 si 4 la Cernavoda, ce facem? Ca ar insemna si mai multa productie de energie electrica. (…) Sa nu uitam insa ca in circa 10 ani, primul reactor de la Cernavoda isi indeplineste ciclul de viata pentru care a fost proiectat. Si atunci problema se pune … Ce facem? Cheltuim foarte multi bani ca sa-l modernizam daca se poate sau facem un reactor nou? Si deci, incet, incet, ar trebui inlocuite cele doua reactoare vechi de la Cernavoda cu altele noi”, a afirmat Danut Juganaru.

Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este si cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dand drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrazii Constanta — Bucuresti, construit unde nu ar fi trebuit, adica pe un teren agricol.

„La un moment dat s-a putut in Romania, asa cum s-a intamplat si in alte tari ale lumii, ca aceste panouri sa fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problema de securitate alimentara daca vreti. Nu trebuie sa poata fi amplasate noile dezvoltari de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate buna, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilitati de a avea productie agricola. Si atunci, se limiteaza si posibilitatile de extindere in Romania a producerii energie fotovoltaica, care este una foarte curata de altfel, dar nu este ieftina”, a spus Juganaru.

Pentru energia regenerabila produsa in tara noastra in 2013, Transelectrica a emis pentru producatori 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pietei de energie electrica.

Productia de energie regenerabila a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, cand capacitatea totala a proiectelor existente in sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decat la sfarsitul anului 2012, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE).

Producatorii de energie regenerabila primesc subventii sub forma certificatelor verzi, pe care le platesc toti consumatorii, inclusiv cei casnici, si care sunt reliefate separat in factura lunara la electricitate.

Romania si-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 sa provina din surse regenerabile, insa ANRE a anuntat ca aceasta tinta a fost deja atinsa la 1 ianuarie 2014.

Pentru a tempera cresterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, sa amane pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui numar de certificate verzi.

„Romania, deocamdata, este tara care si-a permis luxul sa acorde cel mai mare numar de certificate verzi, fata de ceea ce se intampla in alte tari, ceea ce duce pana la urma la un aspect extrem de neplacut pentru noi toti in calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi platite se vor regasi in facturile noastre de consumatori de energie electrica. Ceea ce nu este bine (…) pe de o parte dorinta aceasta de a avea o pondere cat mai mare a energiei verzi trebuie impacata cu o tinere sub control a costurilor, astfel incat populatia sa nu fie nevoita sa suporte o factura mai incarcata. Este un subiect sensibil”, a afirmat Danut Juganaru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *