– subliniaza europarlamentarul Rovana Plumb, membru in Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara –
Interviu realizat de Ana Voitinovici
Va aflati la cel de-al doilea mandat de europarlamentar. Ce progrese a facut Romania in aceasta perioada din perspectiva protectiei mediului?
Dupa anul 2007, cand Romania a devenit stat membru, in loc sa progreseze, sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin Tratatul de aderare, in domeniul protectiei mediului s-au inregistrat regrese. Din cele 30 de actiuni de constatare a neindeplinirii obligatiilor, aflate in curs la 31 iulie 2010, care privesc incompatibilitatea normelor juridice nationale cu legislatia UE, pentru domeniul protectiei mediului sunt 13 actiuni: 12 in faza precontencioasa si una in faza de contencios si anume Directiva „Pasari” – reteaua Natura 2000. Capitolele vizate sunt diferite: protectia naturii, deseuri, evaluarea impactului, registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera (ETS), apa, chimicale.
Ce prioritati aveti in acest nou mandat de europarlamentar?
Pentru noi, social-democratii, ecologia trebuie sa devina astazi unul dintre pilonii societatii la care aspiram, iar cresterea verde un mijloc pentru dezvoltarea ei.
Ecologia trebuie sa fie sociala si solidara. Este obiectivul pe care il sustinem si care aduce inca un raspuns eficace, realist si echitabil in fata acestei provocari majore. Acesta reprezinta adevarata si singura dezvoltare durabila care vizeaza intarirea reciproca a componentelor sociale si de mediu in perioada globalizarii accelerate. Ea reprezinta singura posibilitate pentru ca fiecare sa acceada la resursele naturale si energetice de baza in conditii sociale juste.
In fata crizelor pe care le traversam trebuie sa regandim „traiul nostru impreuna” intr-o apropiere durabila. Criza actuala nu trebuie sa fie pretextul inactiunii. Dimpotriva, ecologia are vocatia de a fi noul motor al relansarii economice. Deficitul public nu trebuie sa fie pretextul de a nu sesiza aceasta oportunitate.
Care sunt cele mai importante initiative de mediu sustinute de dumneavoastra in interiorul comisiei si grupului parlamentar din care faceti parte?
Am fost autoarea avizului Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara referitor la „dezvoltarea potentialului de creare de locuri de munca al unei noi economii durabile”, am pledat pentru o directiva specifica pentru deseurile biologice si am co-semnat o scrisoare adresata Comisarului Janez Potocnik in acest sens.
O alta initiativa o reprezinta depunerea amendamentelor la propunerea de directiva privind deseurile de echipamente electrice si electronice si care erau bazate pe realitatile romanesti. Trebuie precizat ca in comparatie cu alte state membre, in Romania va fi dificil de realizat tinta de colectare de 65% din cantitatea medie de EEE pusa pe piata cu 2 ani in urma, anul de referinta fiind 2016. Astfel, tinand seama de circumstantele nationale cum sunt durata prelungita de viata a unui EEE, infrastructura deficitara si standarde de viata mai scazute am propus tinta de 40% in 2016, crescand pana la 65% in 2020, precum si 3 ani in loc de 2 la anul de referinta.
Totodata, am solicitat Comisiei Europene introducerea „sectorului fabricarii de caramizi, tigla si alte materiale de constructie” in lista sectoarelor si subsectoarelor considerate ca fiind expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de carbon.
Care este viziunea Parlamentului European in ceea ce priveste crearea unei economii „verzi”? Cum este motivat un intreprinzator care doreste sa investeasca intr-o afacere „verde”?
Transformarea economiilor si industriilor europene din economii poluante in economii eco-eficiente va duce la schimbari profunde in productie, distributie si consum. Strategia UE 2020 pentru tranzitia la o economie verde, durabila trebuie sa fie echitabila din punct de vedere social si sa duca la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, la conditii de munca mai bune si la o securitate sociala consolidata, la o economie durabila.
In concluzie, masurile legislative si non-legislative vor motiva intreprinzatorul si vor contribui la crearea de locuri de munca decente si verzi.
Una dintre celelalte functii pe care le aveti este cea de membru in Comisia pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale. In cat timp credeti ca sectorul economiei verzi va atinge potentialul estimat de ocupare a fortei de munca?
Politicile de mediu si cele sociale merg in tandem la nivel local regional, national si european. Investitiile in tranzitia catre o economie nepoluanta sunt esentiale pentru dezvoltarea potentialului de locuri de munca. In cifre, obiectivul Socialistilor europeni este crearea a 10 milioane de locuri de munca verzi pana in 2020, din care in anul 2009 erau create deja 3,4 milioane.
Biodiversitatea este in prezent considerata un subiect sensibil la nivelul Uniunii Europene. Cum ar trebui sa managerieze Romania acest subiect?
In procesul de aderare la Uniunea Europeana, biodiversitatea a fost perceputa ca un avantaj extrem de valoros, una dintre asa-numitele „valori adaugate” pe care Romania o aducea spatiului european.
Infiintarea retelei Natura 2000 pe teritoriul national nu a fost un proces facil, intampinand o serie de neajunsuri, de la fondurile insuficiente alocate acestui proces si pana la opozitia anumitor comunitati locale in ceea ce priveste desemnarea anumitor situri Natura 2000. Mai mult decat atat, intelegerea defectuoasa a obligatiilor de protectie asociate acestor situri a condus, nu o data, la blocarea unor investitii incorect dimensionate spatial sau operational, in vecinatatea sau chiar in interiorul acestor arii protejate. Aceste aspecte succint amintite creioneaza pe larg contextul general in care se plaseaza si procedurile de infringement pe care Comisia Europeana le-a demarat impotriva Romaniei in domeniul protectiei biodiversitatii.
Asadar, biodiversitatea reprezinta un subiect sensibil in acest moment si pentru Romania, care trebuie sa faca eforturi pentru indeplinirea obligatiilor ce-i revin din calitatea de stat membru. Actiuni ce trebuie intreprinse ar fi adoptarea variantei actualizate a Strategiei nationale de conservare a biodiversitatii, pentru ca varianta anterioara a fost elaborata in 1998. Un alt lucru care trebuie facut este implementarea corecta a planului de actiune asociat acestei strategii, iar acest plan trebuie dimensionat atat la scara de timp cat si ca valoare financiara si trebuie adaptat la situatiile nou aparute astfel incat sa rezolve mare parte dintre problemele cu care se confrunta eforturile de protectie a biodiversitatii.
Pentru a-si proteja interesele nationale si pentru a ajuta la depasirea sau preintampinarea unor neajunsuri generate de prevederile legislative europene actuale, Romania trebuie sa fie o voce activa in plan european in procesul de modificare a acestor prevederi comunitare.
Cat de utila considerati ca este etichetarea ecologica nu doar la nivel european ci si in Romania?
Eticheta Ecologica a Uniunii Europene este o schema unica de certificare menita sa ajute consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi, ce nu afecteaza mediul. Este doar o schema facultativa, conceputa pe de o parte sa incurajeze companiile sa comercializeze bunuri si servicii cu un impact redus asupra mediului, iar pe de alta parte sa ajute consumatorii europeni – publici si privati – sa le identifice usor. Chiar daca nu este obligatoriu, acest simbol ajuta companiile sa-si mareasca profiturile, in contextul in care cultura pentru produse ecologice se dezvolta tot mai mult la nivel european. Din pacate, in Romania pana acum numai 4 companii au reusit sa-si breveteze marfa ecologic: compania de textile Argeseana Pitesti, Bioflex din Sibiu, companie de fabricare a saltelelor, hotelul Saturn din judetul Constanta si Maguay, companie romaneasca de IT.
In Romania, procesul este lung si destul de costisitor, dar exista programe de finantare care sustin firmele. Solutia ideala este implementarea Sistemului de management de mediu european ISO 14001, care, odata obtinut, garanteaza succesul obtinerii eco etichetei. Cei care vor sa obtina aceasta eticheta pot solicita bani de la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin programul „Cresterea competitivitatii produselor industriale”, finantarea realizandu-se in sistem de rambursare, adica beneficiarul cheltuie partea sa de contributie, dupa care primeste jumatate din suma de la minister. Pentru IMM-uri, finantarea publica este de 65%.
Care sunt in opinia dumneavoastra cele mai grave probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra?
In primul rand, Romania trebuie sa isi indeplineasca angajamentele asumate prin tratatul de aderare si sa solutioneze cazurile de infrigement. Combaterea schimbarilor climatice prin transpunerea pachetului Energie – Clima, elaborarea si punerea in practica a strategiei privind schimbarile climatice la nivelul autoritatilor locale si dezvoltarea acelor politici publice care sa conduca la o economie competitiva, cu emisii de carbon reduse si cu un potential crescut de locuri de munca „verzi”, care sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si sa asigure dezvoltarea unui model de societate prospera, eco-solidara sunt probleme la fel de stringente.
De numele dumneavoastra se leaga si initiativa crearii unei Asociatii a Femeilor Ecologiste. Ce obiective urmareste aceasta asociatie si ce loc ocupa printre celelalte organizatii implicate in domeniul protectiei mediului?
Am constituit organizatia neguvernamentala „Eco Women” – Asociatia Femeilor ECO sau Femeile pentru un mediu curat, ca un instrument de actiune civica si o interfata cu preocuparile ecologiste ale PES WOMEN – Organizatia Femeilor Socialiste Europene. O societate a egalitatii de sanse trebuie sa fie construita in echilibru cu natura, intr-un mediu curat!
Asociatia este o organizatie ce are drept scop crearea unui curent de opinie favorabil dezvoltarii constiintei ecologice, menit sa schimbe comportamentul si mentalitatea la nivel individual si colectiv, precum si crearea, dezvoltarea, promovarea si aplicarea mecanismelor de protectia mediului si dezvoltare durabila.
Dintre cele mai importante actiuni realizate de Asociatie as aminti „Eco-martisorul”, cand fondurile stranse cu ocazia acestui eveniment au fost donate sau participari la actiuni de plantare sau de ecologizare. Un alt lucru cu care ne mandrim este faptul ca Asociatia a fost co-organizator al seminarului „Leader-She” ce a avut drept tema „Promovarea femeii in mediul de afaceri durabil”.
Daca ati putea modifica ceva in sistemul de mediu romanesc, care ar fi acest lucru?
In domeniul protectiei mediului, Romania trebuie sa elaboreze o foaie de parcurs pentru un management eficient al problematicii de mediu, al gestionarii durabile a resurselor de apa, al conservarii biodiversitatii incluzand strategia Dunarii, al imbunatatirii sistemului de instrumente economico-financiare in scopul investitiilor in domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile.
Aceasta foaie de parcurs privind managementul integrat al problematicii de mediu la nivel national trebuie sa cuprinda un pachet integrat de masuri in vederea ajungerii la un consum si productie mai durabile, consolidand in acelasi timp competitivitatea economiei romanesti.
Revista Infomediu Europa este membra a European Environmental Press – EEP. Cum vedeti implicarea presei in problemele de mediu la nivel national si global si cat de importanta credeti ca este relatia dintre presa, organizatiile internationale si autoritati pentru rezolvarea problemelor de mediu?
Miza ecologica devine azi si o miza economica majora si reprezinta un impuls de crestere care trebuie valorificat, dar totodata si cunoscut de cetateni. Toti „actorii” – presa, autoritatile publice, agentii economici, sindicatele, ONG-urile, cetatenii – trebuie implicati in desfasurarea unor campanii pentru sensibilizarea opiniei publice, deoarece o tranzitie de succes catre o economie durabila depinde in mare masura de gradul de acceptare din partea europenilor.
In acest sens, chiar am solicitat Comisiei Europene sa includa in cadrul referitor la invatarea de-a lungul vietii, o noua competenta-cheie, legata de mediu, schimbarile climatice si dezvoltarea durabila, elemente esentiale intr-o societate bazata pe cunoastere si invit statele membre sa adapteze sistemele de educatie si de formare, exigentelor unei noi economii durabile.
