Voluntarii ecologisti care au adunat 900 de saci de deseuri din groapa de gunoi improvizata la cota 1.500 din Sinaia acuza autoritatile locale ale orasului de dezinteres, in conditiile in care, in lipsa unui loc de depozitare conform pe raza localitatii, nu s-au preocupat sa gaseasca o alternativa.
„Problema salubrizarii din Sinaia este foarte grava, dar, din pacate, se afla pe ultimul loc intre prioritatile autoritatilor. Si asta desi Romania poate fi penalizata cu pana la 200.000 euro pe zi pentru gropile de gunoi neecologice ramase deschise, dupa incheierea termenului negociat cu Uniunea Europeana”, a declarat, pentru NewsIn, presedintele EcoAssist, Liana Buzea.
„Desi initial ne-au spus ca se vor ocupa de ducerea deseurilor la groapa ecologica de la Brasov, a trebuit sa ne descurcam fara sprijinul autoritatilor locale, care ne-au spus ulterior ca aceasta nu intra in atributiile primariei”, a adaugat ea.
Unul dintre motivele eschivarii autoritatii locale ar putea fi ca taxa de depozitare a gunoaielor este destul de ridicata, potrivit EcoAssist.
Sinaia nu are oficial groapa de gunoi, insa voluntarii EcoAssist au descoperit locul in care se arunca sistematic gunoiul si care se afla pe locul unei foste cariere. Printre cei care au militat inca din 2004 pentru inchiderea acesteia s-a aflat si Administratia Parcului National Bucegi, al carei director ne-a precizat ca aceasta putea sa afecteze panza freatica. Recent, primaria a pus o bariera in acea zona, urmand ca locul sa fie acoperit cu pamant si ulterior plantate flori.
La finalul saptamanii trecute, voluntarii EcoAssist au colectat selectiv 500 de saci de deseuri, dupa ce in perioada 6-9 august mai adunasera 400 de saci de gunoaie, reprezentand trei sferturi din capacitatea gropii de gunoi formate la Cota 1500 din Sinaia.
„In acest week-end am strans peste 500 de saci cu deseuri, pe care le-am pus separat, respectiv ce se poate arde si ce se poate recicla. De exemplu, gunoaiele care pot fi co-incinerate au fost preluate de Ecovalor din Campulung, iar dozele de aluminiu, respectiv resturile de sticle, farfurii si pahare le-am stocat separat pentru a putea fi reciclate”, a declarat presedintele EcoAssist, Liana Buzea.
Ea a precizat ca rapa in care au fost aruncate gunoaiele de-a lungul timpului este destul de accidentata, iar accesul este ingreunat si de tufele si ierburile crescute printre copaci.
„E destul de dificil de ajuns, iar munca noastra nu e respectata. De exemplu, noi strangeam deseurile de pe un versant, iar pe celalalt am vazut cum o persoana arunca alte gunoaie. In plus, o parte din voluntari au coborat pe drumul cotei spre 1400 au strans deseuri, iar cand s-au intors au vazut ca alti turisti sau oameni din zona aruncasera altele in loc. E si insalubru si, totodata, o imagine proasta pentru turism”, a mai spus Liana Buzea.
Romanii s-au obisnuit sa arunce resturile in natura, pentru ca nu patesc nimic.
Directorul Administratiei Parcului National Bucegi, Horia Iuncu, a explicat, pentru NewsIn, ca groapa de gunoi a fost alimentata zeci de ani la rand cu resturi de la cabane si de la turisti, iar cantitatea de deseuri a fost foarte mare.
„Resturile de la fiecare cabana erau aruncate in general pe cate un teren din apropiere. Pe vremea comunistilor politica statului nu viza protectia mediului si nici nu exista vreun sistem de control sau de supraveghere. Astfel ca, am mai avut asemenea gropi si la Babele, Cuibul Dorului, Valea Padinii, insa accesul acolo era mult mai usor. Puteam strange deseurile si sa le punem direct in masinile care le transportau la gropile de gunoi autorizate”, a spus Iuncu.
In schimb, la groapa de la cota 1500 din Sinaia este foarte dificil de ajuns, deoarece a fost formata intr-o zona foarte abrupta, a mai precizat el.
„Pentru a putea aduna deseurile de acolo a fost nevoie de prezenta unor alpinisti care sa-i ajute pe voluntari. In plus de la 1500 m la 1400 m nu este decat un drum tehnologic pe care cu greu am reusit sa coboram deseurile intr-o camioneta Aro”, a adaugat seful APN Bucegi.
EcoAssist si-a propus ca in perioada urmatoare sa realizeze o harta cu ariile protejate unde exista gropi de gunoi create prin aruncare sistematica, pe care sa o prezinte autoritatile pentru a lua masurile care se impun, mai ales in contextul in care guvernul duce o campanie de promovare a turismului intern.
„Pe langa imaginea dezolanta creata de gunoaiele aruncate la intamplare exista si problema ursilor care vin sa manance din acestea si devin agresivi cand sunt deranjati”, a mai spus Liana Buzea.
Luni, premierul Emil Boc a cerut sa i se prezinte saptamanal rapoarte cu privire la controalele Garzii Nationale de Mediu in vederea combaterii poluarii si i-a cerut ministrului Mediului ca la inceputul lunii septembrie sa prezinte solutii pentru eliminarea restantelor in inchiderea gropilor neecologice.
Pe 16 iulie, Nemirschi atentiona ca Executivul european ar putea trimite in doua luni scrisoarea prin care va intreba Romania daca s-a conformat angajamentelor asumate privind inchiderea gropilor municipale neconforme.
„Comisia are un grafic. Si acolo vede ca pe 16 iulie 2009 Romania avea de inchis 78 de gropi municipale neconforme. Comisia trimite scrisoare, probabil in doua luni, sa intrebe cum stam la acest capitol”, a spus Nemirschi.
El a precizat ca, la termenul limita de 16 iulie, din cele 78 depozite municipale neconforme care trebuiau inchise, si-au sistat activitatea doar 19. Au ramas, astfel, 59 de depozite municipale neconforme active, carora li se adauga alte doua din perioada 2006-2007 pe care Romania se angajase sa le inchida si nu a facut-o.
Ministrul declara atunci ca se asteapta ca procedura de infringement in acest domeniu sa fie declansata, insa spera ca, in intervalul de un an si jumatate cat dureaza aceasta, Romania sa se conformeze si sa scape astfel de sanctiunile impuse de Curtea Europeana de Justitie, in cazul in care Comisia Europeana deschide proces.
Sursa: NewsIn
