Ecologistii depun amendamente la Strategia de dezvoltare a judetului Bistrita Nasaud

cobilita
Ecologistii depun amendamente la Strategia de dezvoltare a judetului Bistrita Nasaud

Marius Balan: ”Sper sa ne ia cineva in seama, fiindca la noi mediul e pasat pe ultimul loc”. Cristian Tetcu: ”Ar fi nevoie de 147 de ani pentru a aduce arealele acvatice in starea lor naturala. Vom face o audiere publica pe tema protectiei mediului”. Marius Rus: ”Cei care nu pot merge in bazinul Amazonului l-au vazut in Bistrita-Nasaud, Somesul Mare a devenit raul galben”.

marius balan per 27 noiPresedintele Organizatiei Municipale PER Bistrita, Marius Balan, a declarat ca PER si asociatiile de pescari vor depune o serie de amendamente la Strategia de dezvoltare a judetului Bistrita-Nasaud pentru perioada 2014-2020, aflata acum in dezbatere publica.

”Am citit planul de dezvoltare pe turism si agrement, in sfarsit oamenii recunosc ca principalii factori cu impact negativ asupra mediului sunt microhidrocentralele, oieritul si extragerea de agregate minerale din cursurile de apa. Am avut doar 3.000 de turisti la Colibita si Piatra Fantanele anul asta. Ce sa vada, rumegus pe malul apelor? Cerem sa se opreasca excavatiile din albiile minore ale raurilor. Apoi, deseurile rezultate din constructii, unde sa arunce oamenii o caramida, o tigla? Nu sunt asigurate conditii de depozitare. Dupa lucrari, pe camp sunt aruncate capete de betoane, de poduri. O sa solicitam sa se gaseasca anumite locatii pentru astfel de deseuri. Vrem sa propunem ca si masivul de sare de la Saratel sa devina rezervatie peisagistica, vom cere sa se faca odata acel drum care duce la oaza de liniste si sanatate baile de la Saratel. CJ sa faca bine sa asfalteze acea portiune de 2 km, nu poate costa o avere. Vrem turism? Pai hai sa facem. Plus, sa fie o regula, cand se termina perimetrele de excavat, ori se reface peisagistic terenul, ori se amenajeaza iazuri de pescuit. Cu sprijinul CJ si al primariilor, vrem sa gasim 100 de voluntari iubitori de natura pentru pastrarea curateniei, ecologizarea Sieului si Somesului. Venim astfel in sprijinul acestor institutii neputincioase, Garda de Mediu si APM, care tot timpul se plang ca n-au oameni. Sper sa ne ia cineva in seama. In alte tari se aloca bani seriosi, la noi mediul e pasat pe ultimul loc”, a spus Balan.

El a spus ca ”situatia la nivelul institutiilor responsabile cu protejarea mediului este: stam in birouri, nu ne deranjeaza nimeni, totul e sub control si cu asta am mai incheiat un an”.

cristian tetcu per 27 noiPresedintele GAL Ruralis, Cristian Tetcu, a afirmat ca, din studiile facute in privinta cantitatilor de gunoi care polueaza cursurile de apa, reiese ca ar fi nevoie de 147 de ani pentru a aduce aceste areale acvatice in starea lor naturala. ”147 de ani doar daca avem resurse umane si materiale nelimitate, plus vointa politica. Stim bine ca nu le avem, motiv pentru care perioada este mult mai mare. Poluarea nu numai ca nu e stopata, nici macar nu e considerata o prioritate. Vom instrumenta o audiere publica pe aceasta tema, care va fi lansata in ianuarie 2014 si care se va adresa tuturor cetatenilor, inclusiv autoritatilor abilitate: documentatii, declaratii, sesizari, intruniri. Vom realiza un raport pe care il vom la dispozitia tuturor celor interesati. Ne tot invartim in jurul cozii pe acest subiect foarte important, protectia mediului. Speram ca in luna mai sa avem date legate de aceasta audiere publica si de starea reala a acestor areale”, a spus Tetcu.

marius rus per 27 noiPurtatorul de cuvant al PER Bistrita-Nasaud, Marius Rus, reprezentant al Asociatiei Pescar Sportiv, s-a referit la poluarea raului Somesul Mare: ”Pentru cei care nu pot ajunge prin padurile din bazinul Amazonului, exista un corespondent in Romania: raul galben a putut fi vazut ieri pe Somesul Mare. Nu stiu daca merita sa investesti bani pentru popularea raurilor, cand intr-o noapte o munca de zece ani se duce pe apa sambetei. Foamea e mare in Romania si fierul vechi e la mare cautare. Impactul a fost asupra populatiei de pastrav si lipan, dar nicio institutie nu va recunoaste ca au fost efecte. Mortalitate piscicola s-a intalnit in aval de Valea Vinului, s-au vazut pastravi si lipani morti. Vom monitoriza ce se intampla pe cursul Somesului, speciile care vor fi cel mai afectate sunt scobarul, mreana si morunasul”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *