Edward Bratfanof a fost numit guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

0
77
Edward Bratfanof a fost numit guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Edward Bratfanof a fost numit in functia de Guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD),  in urma revocarii Vioricai Bisca de la sefia acestei institutii. Cunoscut in Tulcea ca prieten al democrat-liberalilor, dupa cum si el recunoaste, Bratfanof a fost gasit deseori in compania actualului primar al localitatii, Constantin Hogea, dar si in preajma fostului Presedinte al Consiliului Judetean, Victor Tarhon. Ambii sunt membri PDL. 

Absolvent al facultatii de Sivicultura si patron al unei firme de consultanta specializat in management. Intre aceste referinte biografice apare o fosta ocupatie fara nicio legatura cu studiile si nici cu actuala functie: negustor de haine second-hand, in Piata Veche din Tulcea. Actualmente este Guvernator al Deltei Dunarii si, deocamdata, este mut ca pestii de care trebuie sa aiba grija.

Edward Bratfanof (foto), caci despre el este vorba, a urmarit acesta functie inca din martie, cand PDL dorea schimbarea lui Grigore Baboianu. Numirea lui la sefia ARBDD, in 26 septembrie, a atras nemultumiri in randul membrilor USL Tulcea.

Proaspatul Guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ocupa o functie si in cadrul firmei de constructii Deltacons din Tulcea, care apartine controversatului om de afaceri Alexandru Stroie, prieten cu toate partidele politice, si care a derulat mai multe lucrari in Delta Dunarii. Numele Deltacons a aparut si in scandalul epavei navei Rostock.

Actualul Guvernator al ARBDD a fost numit in functie de catre Ministrul Mediului si al Padurilor, Rovana Plumb, dupa ce Viorica Basca a fost acuzata de favorizarea unui general SRI pentru construirea, in mod ilegal, a unui bar pe plaja protejata din Sulina.

La numirea sa in functie, Bratfanof a declarat plat ca „este prematur sa vorbesc despre o activitate pe care o voi incepe saptamana viitoare”.

Paradisul uitat dintre Dunare si Marea Neagra

Unica Delta din lume declarata rezervatie a biosferei, eveniment care s-a petrecut in 1990, Delta Dunarii este prezenta pe lista celor mai atractive zone turistice, atat din Romania cat si din Europa, fiind si cea mai intinsa suprafata compacta de stufarisuri la nivel global. Delta Dunarii este un muzeu viu al biodiversitatii, gazduind aproximativ 30 de tipuri de ecosisteme. Considerata a fi o banca de gene naturala, valoarea acesteia este inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Pentru campaniile de promovare lansate de Ministerul Turismului sau de alte institutii ale statului s-au investit, in ultimii cinci ani de zile, sume enorme, menite sa atraga atentia turistilor. Rezultatele, insa, nu au fost deloc pe masura investitiilor si a asteptarilor.

Ecosistemele din Delta Dunarii

Delta Dunarii a atras prezenta omului, fiind ajutata de relieful sau variat si roditor. Ecosistemele diversificate din Delta Dunarii redau salbaticia peisajului. Turistii pot admira Dunarea si bratele sale principale, lacurile izolate, lagunele si zonele maritime costiere. Vegetatia acvatica limitrofa, precum stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, se ascunde in zonele umede. Paduri fluviatile temperate, stufarisuri si vegetatia ierboasa se intalnesc cu dune cu nisipuri miscatoare, cordoane litorale slab consolidate sau plaje. Delta Dunarii se diversifica prin amenajari agricole, forestiere, plantatii de plopi aflate pe malurile raurilor, amenajari piscicole sau poldere abandonate, aflate in refacere ecologica.

Terra Nova pentru oamenii de stiinta

Flora din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii este reprezentata de 2.383 de specii, 70% din vegetatie fiind dominata de stuf.
In zonele joase si umede, dintre grindurile de nisip, se intind padurile Letea si Caraorman, adapostind specii de stejar, frasin si liane. Pe malurile mai inalte se intind padurile de salcie, dar salcia cenusie de talie mica prefera tot malurile mai joase. Nufarul si ciulinul de balta se ascund in lacuri sau canale. Dunele sunt decorate prin prezenta asociatiilor de arenacee.

In Delta Dunarii s-au descoperit specii noi pentru stiinta, precum Centaurea pontica si Elymus pycnattum deltaicus, iar plantele plutitoare anima peisajul diversificat al acestui habitat.

 

Fauna numara 4.029 de specii

Varietatea mare de habitate terestre si acvatice a facut posibil ca fauna din paradisul uitat, dintre Dunare si Marea Neagra, sa numere 4.029 de specii. In cazul nevertebratelor, au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, cinci specii de arahnide si alte 30 de specii de insecte. Pe langa toate acestea, habitatul Deltei adaposteste alte 73 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide, precum si 2.244 de specii de insecte. Fauna piscicola numara nu mai putin de 135 de specii, majoritatea acestora regasindu-se in apele dulci. In sezonul de reproducere, numeroase specii marine patrund in Delta si in Dunare, venind din Marea Neagra. Se practica pescuitul comercial intensiv, prin intermediul caruia este valorificata aproximativ o treime dintre specii, inclusiv sturionul si scrumbia de Dunare. Cele mai multe specii de amfibieni si reptile sunt protejate prin lege.

Dar motivul pentru care Delta Dunarii ramane renumita il reprezinta fauna ornitologica, avand 331 de specii de pasari. Este de ajuns sa amintim de pelicanul comun, pelicanul cret, cormoranul mic, starcul lopatar sau vulturul codalb, pentru a ne imagina frumusetea inaripatelor care strabat vazduhul din Delta. In sezonul rece, aproape intreaga populatie de gaste cu gat rosu se adaposteste in acest paradis uitat. Prin Conventia de la Berna, sunt protejate 22 de specii de mamifere, dintre care sapte se afla sub stricta protectie. 54 de specii numara, in total, populatia mamiferelor din Delta. Nurca europeana, bizamul, mistretul au importanta economica pentru blana si vanatoare.

Cultura printre stuf si ape

Vestigiile ramase din epoca civilizatiei fierului se gasesc in marea cetate de refugiu de la Bestepe, la care se adauga necropolele de la Murighiol si Enisala, precum si tezaurul princiar descoperit intr-un mormant tumular din Agighiol.

Partea de nord din Delta Dunarii este reprezentata de un mare centru economic din perioada romana, Halmyris, numindu-se, in prezent, Murighiol. Acesta este cel mai cunoscut din punct de vedere arheologic, dupa Dinogetia, aflata pe insula Bisericuta din satul Garvan.

Pescuitul si comertul se desfasurau, intre secolele V si XV, in porturile dunarene din Solina, Licostoma si Vicina. Dar cele doua mari centre comerciale, Chilia si Sulina au renascut dupa razboiul Crimeei. Imaginea orasului cosmopolit de altadata traieste inca, in cateva din localitatile Deltei, prin Palatul Comisiei Europene a Dunarii, biserici, cimitire si faruri vechi si noi.

 

Suferintele paradisului uitat

Poluarea este principala problema a Deltei Dunarii. In apele fluviului care izvoraste din muntii Padurea Neagra, se gasesc reziduuri de pesticide in concentratii care depasesc maximele admise cu pana la 45 de procente.

Cauzele principale sunt deversarea apelor industriale uzate in Dunare si antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole. De asemenea, metalele care provin din deversarea in Dunare a apelor uzate orasenesti si industriale, in special fier, cadmiu si plumb, reprezinta alte substante cu impact toxicologic.

Depozitarea gunoiului menajer creeaza probleme serioase de mediu. De multe ori, localnicii arunca gunoiul la marginea satelor, pe diguri, pe terenurile necultivate, sau chiar in apa. Turistii care strabat Delta si pensiunile turistice sunt alte surse de poluare.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here