Schimbarile climei pot duce la consecinte imprevizibile si periculoase pentru sistemele hidrologice,Himalaya - Nepal biodiversitatea si vietile umane aflate de-a lungul Muntilor Himalaya. Ed Grumbine si Xu Jianchu intreaba cum putem raspunde unor asemenea riscuri.

„Un procent de 22% din toti oamenii de pe pamant sunt sustinuti de turnul de apa al Asiei, dar nu exista studii complete despre cum schimbarile de clima ar putea reduce debitul de apa din aval.”Raporturi publicate asupra consecintelor probabile de schimbari de clima de-a lungul masivilor Himalaya (incluzand platoul Qinghai-Tibet) sunt de acord ca incalzirea in regiune va avea urmatoarele efecte pe termen lung:

Pierderea calotei glaciale cu o reducere corespunzatoare a apei disponibile;

Cresterea numarului de dezastre naturale precum inundatiile si apele revarsate ale lacurilor glaciale;
Riscuri crescute de mediu si sociale pentru comunitatile umane atat din amonte cat si din aval.

Studiile asupra schimbarilor climatice de-a lungul masivilor Himalaya descriu un viitor foarte incert, si totusi guvernele tarilor din regiune nu se grabesc sa faca planuri pentru adaptari climaterice. Exitsta inca multe lacune de informatie, iar datele care exista sunt complexe si deseori dificil de interpretat. Studii integrate ecologice, hidrologice si sociale inca mai trebuie sa fie completate. Problema este ca oamenii trebuie sa actioneze acum pentru a reduce viitoarele consecinte negative.

Pentru a-i ajuta pe cetateni, pe liderii de comunitate, pe politicieni si politologi sa inteleaga mai bine impactul schimbarilor din masivii Himalaya, noi am realizat o revizuire comprehensiva a studiilor curente concentrate asupra efectelor-cascada asupra apei, biodiversitatii si a vietilor umane. Efectele-cascada sunt acele evenimente neanticipate care rezulta ca raspuns al ecosistemelor la schimbare. Cand aceste efecte sunt explicate, reiese o imagine si mai nuantata si mai problematica a impactelor climaterice regionale. Regiunea marilor Himalaya, de asemenea cunoscuta ca „Turnul de apa al Asiei”, acopera vreo 7 milioane de km² si are o geografie foarte eterogena: de la semi-desertul subtropical si padurile tropicale joase vesnic verzi, pana la ecosisteme alpine aflate sub cele mai inalte varfuri din lume.

Masivul Himalaya afecteaza clima regionala; muntii formeaza o bariera fizica la circulatia atmosferica pentru musonii de vara si vanturile vestice de iarna. Diversitatea speciilor si a ecosistemelor este mare; dintre cele 34 de zone fierbinti de biodiversitate ale lumii, patru se gasesc aici. Dincolo de biodiversitate, in marii Himalaya se formeaza cursurile superioare a 10 din cele mai mari rauri din Asia, ale caror bazine furnizeaza apa pentru cca 1,3 miliarde de oameni.

Impactul schimbarilor climei se petrece deja in Masivii Himalaya, cel mai evident fiind indelung mediatizata reducere a calotei glaciale. Temperaturile regionale cresc de aproximativ trei ori media globala. Datele din 2007 ale Consiliului Interguvernamental asupra Schimbarilor de Clima al Natiunilor Unite (IPCC), considerat acum de catre multi ca fiind prea conservativ, prefigureaza o si mai mare incalzire de 3°C pana in 2050 si de cca 5°C in 2080 deasupra teritoriului asiatic. Incalzirea va fi si mai mare deasupra Platoului Qinghai-Tibet. Desi pierderea glaciala ar putea fi micsorata cumva de cresterile in precipitatii prefigurate, cele mai bune prefigurari curente arata ca gheata ar putea sa dispara din masivii Himalaya pana la jumatatea secolului sau inainte.

Apa este o resursa critica pentru ecosisteme si pentru oameni; vor exista multiple efecte-cascada de la reducerea ghetii siharta zapezii masivilor Himalaya. Procesele determinand conversia apei inghetate in parauri sunt complexe, dar sunt bazate pe cunoasterea curenta ca raurile cel mai probabil sa treaca prin cea mai mare reducere a apei disponibile sunt Indus, Yangze, Tarim, Brahmaputra si Anu Daryn. Indus, de exemplu, primeste 44,8% din paraurile sale de la apa inghetata. Yangze primeste ceva mai putin de 20%. Reducerea acestor ape curgatoare ar trebui sa atraga ingrijorare: numarul oamenilor ce traiesc in aceste doua bazine este de 178 de milioane si respectiv de 368 de milioane.

Speciile deja raspund la schimbarile de clima din masivii Himalaya. Trandafirii de munte infloresc cu aproape o luna mai devreme decat mediile istorice. In cazul celorlalte plante, temperaturile in crestere modifica perioadele infloririi si inmuguririi, si aceste schimbari vor cauza efecte-cascada in comportamentele polenizatorilor si a altor animale dependente de flori. Napastele istorice ale lacustelor migratoare tibetane de altitudine inalta , de exemplu, sunt strans legate de seceta. Atacurile paianjenilor asupra greierilor descresc o data cu temperaturile in crestere. In general, ouale care traverseaza iarna ale insectelor daunatoare probabil ca vor avea sanse de supravietuire mai mari o data cu ierni mai calde, ceea ce va duce la mai  multe ierbivore pe plantele cultivate. Speciile exotice, ierburi aflate la inaltimi mai mici probabil ca vor invada in regiuni mai inalte. Mai putina apa si disruptii ale perioadelor normale ale evenimentelor ecologice vor avea consecinte nesigure pentru multe specii; unele specii vor descreste, altele vor creste. Posibilitatea disparitiei unor specii datorita schimbarilor de clima a fost larg mediatizata, dar consecintele unor efecte-cascada complexe sunt subestimate de catre cei mai multi oameni.

Ne asteptam si la schimbarea dinamicii ecosistemelor, de asemenea. Este extrem de probabil ca distributia si compozitia tipurilor de vegetatie aflate de-a lungul Himalayei sa se schimbe in mod semnificativ. Existenta si perioada izvoarelor influenteaza distributia luncilor de altitudine inalta, a stepelor, a pasunilor si a deserturilor. Astazi in platoul Qinghai-Tibet, stepa alpina si deserturile acopera 33,5% din regiune; se crede ca aceste ecosisteme se vor micsora in zona cu aproape 16%. Padurile de pe platou vor creste in zona. Din 1923, trei linii de padure au urcat cu 67 de metri in NE provinciei Yunnan, in timp ce de-a lungul ultimei decade in vestul Himalayei,  padurea a avansat in sus cu aproape 16 m. Ramane neclar ce vor inseamna asemena  schimbari pentru functionarea ecosistemelor de-a lungul timpului.

Existenta apei, interactiunea speciilor, stabilitatea si schimbarile ecosistemului sunt legate prin multiple reactii inverse ecologice, dar o cercetare elementara care sa exploreze aceste interconexiuni lipseste in mod evident in masivii Himalaya. Pentru a completa trecerea in revista, ne-am concentrat asupra a doua mari categorii de efecte-cascada: ecosistemele si impactul asupra vietii; si formarea de parauri si consecintele globale.

Una din principalele ingrijorari in ceea ce priveste impacturile asupra ecosistemelor si a vietilor este viteza fara precedent si scara schimbarilor climaterice proiectate. Multe din speciile endemice care traiesc in masivii
Himalaya s-ar putea sa nu fie capabile sa se adapteze la asemenea transformari rapide ale conditiilor de mediu in care au evoluat. Aceeasi logica se aplica si la oameni. Pentru oameni, adaptari climaterice efective includ capacitatea de a strange si de a interpreta informatii noi, creearea unor masuri guvernamentale potrivite, cat si schimbari actuale in practicile de viata care sa faca fata schimbarilor conditiilor. Schimbarile de clima sunt noi pentru poporul din Himalaya. Locuitorii muntilor din multe culturi, de exemplu, au folosit diguri si terase pentru a micsora inundatiile, cat si migratia regionala pentru a evita cele mai rele evenimente ale hazardului din mediu. Dar nu exista studii care sa examineze capacitatile existente de adaptare si vulnerabilitatile potentiale ale comunitatilor locale aflate de-a lungul Himalayei.

Proiectii cantitative ale paraurilor potentiale si ale efectelor-cascada globale datorate schimbarilor climaterice sunt de asemenea rare. Suntem preocupati in mod deosebit de efectele cascada ce influenteaza existenta apei paraurilor, circulatia atmosferei, cresterea nivelului apei si pierderea permafrostului Platoului Qinghai-Tibet.

Aproximativ 22% din oamenii de pe pamant sunt sustinuti de turnul de apa al Asiei, dar nu exista studii de scara larga despre cum schimbarile de clima pot sa reduca deversarea paraurilor. Reducerea deversarii paraurilor inseamna reducerea productiei de mancare intr-o regiune unde exista deja 523 de milioane de oameni subnutriti si rata de crestere a populatiei este printre cele mai inalte din lume.

In timp ce productia regionala de mancare este critica bunastarii multor oameni, masivii Himalaya de asemenea joaca un rol cheie in circulatia atmosferica globala. Vara, vastele zone inalte se incalzesc mai mult decat Oceanul Indian, ducand la o panta de presiune care conduce musonul Indian. Exista dovezi, totusi, ca aceasta panta s-ar putea schimba datorita reducerii ghetii si a zapezii in masivii Himalaya.

Pierderea ghetii regionale si zapada vor avea efecte-cascada inca necunoscute asupra cresterii globale a nivelului marii. Cercetari recente au proiectat o crestere medie dubla fata cresterea minima in lume de 80 de cm pana in 2100, ceea ce ar avea efecte severe asupra populatiei umane si a terenurilor pentru agricultura in mega-deltele Asiei, unde raurile masivilor Himalaya se intalnesc cu marea.

Masivii Himalaya sunt de asemenea o importanta cada de carbune. Solurile inghetate de sub pasunile Platoului Qinghai-Tibet depoziteaza 2,5% din resursele globale de carbune, dar incalzirea proiectata si schimbarile de ecosistem rezultate ar putea sa duca la o aproape completa disparitie a permafrostului, cu efectul-cascada de a indeparta cea mai mare parte a carbunelui din regiune. Nu exista inca modele care sa capteze interactiunile acestor variabile critice: ghetari ce se topesc si zapada; permafrost degradat si mlastini; schimbari in ecosistemele alpine; schimbari potentiale in tiparele de umezeala ale musonilor.

Tendintele curente infatiseaza o mare nesiguranta in masivii Himalaya. Data fiind lipsa generala de date si nivelele de nesiguranta stiintifica, recomandam: o urmarire mai indelungata si pe o suprafata mai mare a volumelor de gheata glaciala; monitorizarea florei si faunei de altitudine inalta; deschidere in schimburile de date; si o mai mare cooperare intre toate tarile din masivii Himalaya. La nivel local, noi credem ca satenii din zonele de amonte ar trebui sa fie pusi in situatia de a lua decizii in ceea ce priveste resursele naturale. Politicile ce se adreseaza populatiilor din zonele de aval, infrastructurile urbane, si sistemele de agriculrura la scara larga trebuie sa fie integrate cu grijile si problemele vietilor muntenilor. Cercetarea bazinelor raurilor ar trebui sa evidentieze reducerea cererii totale a apei si modernizarea agriculturii de irigatie cu  o maxima eficienta in minte.

De-a lungul tuturor tarilor din masivii Himalaya, evaluarea riscurilor si planificarea ar putea sa-i ajute pe cei care iau decizii sa aleaga cele mai potrivite strategii. Dar un am gasit nici o autoritate regionala sau internationala care sa raspunda complexitatilor de efecte-cascada induse de clima pe care le-am scos in evidenta aici. Aceasta situatie trebuie sa se schimbe. China si India joaca roluri critice deoarece majoritatea masivilor Himalaya se afla in interiorul granitelor acestor doua natiuni. Am vrea sa vedem aceste doua tari ca-si exercita mai mult conducerea. Desi am primi bucurosi formarea unei autoritati regionale himalayene asupra schimbarilor de clima, recunoastem ca politica de la varf in jos are un istoric complicat in regiune. Dar dovezile curente si potentialul pentru efecte-cascada puternic negative arata ca status-quo-ul un mai poate rezista; liderii politici trebuie sa actioneze.

Sursa: China Dialogue

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here