Articol de Lorena Dima si Mihaela Badea

Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Medicina

Cunoasterea efectelor metalelor grele asupra organismelor vii precum si a mecanismelor lor de actiune poate facilita sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului manifestat de prezenta compusilor toxici in ape si alimente si minimalizarea riscurilor asociate expunerii, implementarea unor mai bune masuri de preventie si a unor strategii de tratament eficiente.

Efectele toxice ale plumbului sunt cunoscute de peste 2000 de ani, reprezentand probabil cea mai veche boala ocupationala din lume. In civilizatiile antice era utilizat la manufactura ustensilelor de bucatarie, de gospodarie, sau a obiectelor decorative. A fost lansata ipoteza conform careia concentratia mare de plumb din vestitele vinuri romane ar fi contribuit chiar la caderea Imperiului Roman (1,2). Sursele de plumb sunt extrem de numeroase, de la apa provenita din zone in care stratul geologic are continut mare de plumb, la vopseluri utilizate in trecut la zugraveli interioare si exterioare, sau la gazele rezultate prin utilizarea carburantilor cu continut de plumb, sau din industrie. Spre deosebire de alte metale, plumbul nu are nici un rol fiziologic in organism si nu exista un nivel minim, care sa fie considerat netoxic (3). Formele anorganice, absorbite dupa ingestie sau inhalare, afecteaza sistemul nervos, hematopoeza, aparatele renal, gastro-intestinal, cardio-vascular si reproductiv, in timp ce sarurile organice sunt absorbite de la nivel cutanat si afecteaza in principal sistemul nervos.

Expunerea cronica la plumb in doze mici a fost asociata cu cresterea tensiunii arteriale, existand o corelatie directa intre concentratia plasmatica a plumbului si nivelul tensiunii arteriale, cu bolile cerebro-vasculare si cele cardio-vasculare (4). In alte studii au fost semnalate asocierea expunerii cronice la plumb cu modificari EKG (5), sau o incidenta crescuta a bolii arteriale periferice la persoanele expuse cronic la cadmiu si plumb (6).

La persoanele expuse ocupational la plumb au fost demonstrate cresterea incidentei nasterilor de feti morti, a pierderilor de sarcina sau a avorturilor spontane, reducerea numarului de spermatozoizi si a motilitatii acestora, scaderea fertilitatii, hipospermie, teratospermie si scaderea libidoului (7). Femeile ai caror soti lucreaza in industria plumbului au risc crescut de pierdere a sarcinii (8). Copiii ai caror parinti sunt expusi ocupational la plumb au risc crescut de epilepsie congenitala si boli cardio-vasculare (9).

Intoxicatia cronica cu plumb a fost asociata de asemenea cu risc crescut de cataracta (10).

In ceea ce priveste carcinogenicitatea plumbului, acestuia i-a fost recent schimbata incadrarea de catre Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din posibil carcinogen uman in probabil carcinogen uman (7). Expunerea cronica la plumb a fost asociata cu cresterea incidentei cancerului in general, ca si cu cea a cancerului de stomac, plaman, si vezica urinara (11).

In Canada, continutul de plumb din unele alimente, chiar si din laptele praf, este reglementat prin legi care au fost revizuite ultima data in 1970 (12).

Vase de bucatarie, bijuterii, capace de lipici sunt cateva dintre produsele in a caror compozitie s-a gasit plumb. Cercetatorii spun ca acestea sunt periculoase pentru consumator deoarece contin plumb intr-o cantitate „ingrijoratoare” si ar fi trebuit retrase de pe piata o data cu jucariile chinezesti (13).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here