In judetul Botosani, cea mai compromisa cultura este cea de rapita, intinsa pe 6.000 de hectare, riscuri fiind, insa, si in privinta celei de cereale, pe 20.000 de hectare. „Pentru ca o cultura sa reziste in fata frigului si mai ales sa se conserve pentru perioada de inmugurire, trebuie sa fie acoperita de zapada. Rapita e cea mai vulnerabila si daca de acum vom avea temperaturi de -10 sau -15 grade Celsius, nu se mai prinde niciun fir”, a declarat Cristian Delibas, seful Directiei Agricole Botosani.
In pericol fara zapada
La Satu Mare, fermierii care au semanat foarte devreme sunt si cei care au de suferit. Suprafata calamitata in totalitate este cea cu rapita, semanata pe partea stanga dintre localitatile Acas si Supur. Specialistii spun ca rapita a inflorit in toamna, si nu in primavara, cum ar fi trebuit, astfel a venit peste ea inghetul, distrugand-o. Emilian Muresan, cunoscut fermier din Carei, care detine peste 3.000 de hectare de culturi de cereale, spune: „Temperaturile ar trebui sa fie mult mai joase pentru a ucide agentii patogeni. Daca plantele nu sunt acoperite cu zapada, se afla in pericol”.
Profituri injumatatite
Stefan Tudorie este proprietar de terenuri agricole in comuna buzioana Maracineni si, in toamna, a semanat grau pe jumatate din terenuri. Plantele s-au dezvoltat insuficient si sunt extrem de vulnerabile la o racire brusca a vremii. „Riscul este de injumatatire a recoltei, mai ales daca este ger in urmatoarele zile. Planta este formata in bine, cu radacina, insa nu are inaltimea pe care trebuia sa o aiba, din cauza lipsei de precipitatii. In ianuarie, trebuia sa fie mare si, cum spunem noi, abia trebuia sa se vada cioara”, declara Stefan Tudorie.
Fermierii din Buzau, care au terenurile cultivate din toamna, spun ca vor avea pierderi si de 50 la suta, daca iarna isi va intra brusc in drepturi. „Avem deficit de apa in sol, insa ar fi periculos daca ar ploua pentru ca ar creea fenomenul de pojghita si ar duce la asfixierea plantelor in pamant. Bine ar fi sa avem mai intai ploi, apoi caderi line de zapada, ca sa se formeze acea plapuma peste plante ca acestea sa poata sa vegeteze peste iarna”, declara Costel Vanatoru, cercetator in horticultura.
„Pierd toti banii!“
Fermierul Ioan Oltean are peste 30 de hectare de teren in judetul Mures, cultivate numai cu rapita. Vremea prea calda i-a dat, insa, afacerea peste cap. „Cultiv rapita de sase ani si mi-a mers binisor. Mereu am reusit sa acopar contractele pe care le aveam cu producatorii de ulei. Anul acesta, plantele s-au dezvoltat prea frumos pentru vremea aceasta si, daca acum vine ger fara zapada, am ramas fara rapita, pierd toti banii”, povesteste agricultorul.
In Ialomita, agricultorii se plang ca plantele sunt slab dezvoltate, iar un eventual inghet ar putea sa le calamiteze in totalitate. Cea mai afectata cultura ar putea fi cea de grau, cereala insamantata pe o suprafata de peste 40.000 de hectare, dintre cele 100.000 insamantate toamna trecuta. Agricultorii ialomiteni sustin ca graul de toamna are tulpini de numai cinci centimetri, desi, dupa Boboteaza, firul trebuia sa fie de doua ori mai mare.
PITESTI: Pasarile calatoare nu mai vor in tarile calde
Mii de lebede, rate salbatice, cormorani si lisite, care si-au facut casa pe lacul de acumulare din cartierul Tudor Vladimirescu al Pitestiului, le ofera localnicilor un adevarat spectacol in mijlocul iernii, dupa ce oamenii se obisnuisera, din ceilalti ani, ca pasarile sa plece in tarile calde. „Sa vedem lebede in mijlocul iernii este un vis! Presupun ca, din cauza caldurii, s-au retras toate aici”, a spus Elena Panaitescu, localnica.
In anii trecuti, pasarile, in perioada rece, migrau din partea nordica a continentului european spre sud, spre zonele mai calde. Au diferite cai de migratie in tara, precum: Valea Prutului, Valea Siretului, culoarul Rucar-Bran sau Valea Oltului. Specialistii spun ca pasarile care au ajuns in zonele umede ale judetului Arges vor ierna aici, daca temperaturile nu vor fi foarte scazute.
„Isi vad de ritmul lor de viata“
Profesorul universitar Radu Gava, presedintele Sucursalei Arges a Societatii Ornitologice Romane, a precizat: „Pasarile isi vad de ritmul lor de viata si nu trebuie sa ne ingrijoreze ca au ramas. E firesc pentru temperaturile actuale. De exemplu, daca este un an mai cald, ele nu mai vin pana in Romania, se opresc pe undeva prin Polonia.
Atunci, cercetatorii polonezi trag concluzia ca s-au inmultit pasarile. Iar noi, romanii, fiindca nu mai ajung pasarile la noi, tragem concluzia ca s-au rarit. Ceea ce este total eronat. Tocmai de aceea s-a infiintat un program prin care monitorizam toate pasarile migratoare si speciile, datele fiind centralizate pe plan e uropean, in Olanda”.
Cercetatorii din Buzau cauta „leguma all seasons“
Vom avea nevoie de culturi de legume si cereale din ce in ce mai rezistente la capriciile vremii. Cel putin asta spun cercetatorii buzoieni de la Statiunea Experimentala Legumicola. Din cauza iernilor ba geroase, ba prea calde, a verilor uneori secetoase, alteori bogate in precipitatii, expertii in horticultura si-au impus sa creeze soiurile de plante care sa tolereze toate anotimurile, indiferent capriciile lor.
Unul dintre cei mai apreciati cercetatori ai Statiunii Experimentale Legumicole din Buzau, Costel Vanatoru, lucreaza deja la proiectul de calire a soiurilor legumicole, in lupta cu stresul termo-hidric, un fenomen din ce in ce mai prezent.
„Nu mai avem o clima uniforma, traditionala, ci una cu excese. Aceste alternari de temperatura, de la cele ridicate la joase, sigur ca deregleaza foarte mult viata plantelor. De aceea, am initiat niste cercetari privind stresul termo-hidric la plante, cu scopul de a obtine soiuri care sa reziste la aceste schimbari climatice”, spune cercetatorul buzoian.
Incrucisari cu plante din nordul continentului
Conform acestuia, la Statiunea Experimentala din Buzau sunt incluse in noile cercetari legumele, precum tomatele, ardeiul, fasolea, insa proiectul este mult mai larg si va atinge si pomicultura, viticultura, cultura larga. „Practic, facem campuri demonstrative, studiem plantele in sistem irigat, sistem semiirigat si neirigat si vedem care dintre loturi rezista foarte bine in aceste sisteme de cultura si mai ales in sistemul natural”, declara Costel Vanatoru.
Acesta spune ca plantele cele mai rezistente sunt cele traditionale, locale, care s-au adaptat in timp, de-a lungul a sute de ani si ca pe acestea se va interveni, deoarece „au dovedit o adaptabilitate uimitoare”.
Imbunatatirile soiurilor locale s-ar putea face, de exemplu, prin incrucisarea lor cu material genetic adus atat din nordul continentului, cat si din sud, proces de ameliorare ce va dura multi ani.
Cercetatorul buzoian recunoaste ca descoperirea „superlegumelor” va fi, insa, fi un obiectiv greu de atins: „Este foarte greu sa armonizezi intr-o creatie biologica toate aceste cerinte: rezistenta genetica la ger, la temperaturi ridicate, la lipsa de apa, dar sa aiba si calitate, si productivitate, rezistenta la boli si la daunatori”.
Pomii inmuguresc in Baragan
In judetul Calarasi, pomii au inceput deja sa inmugureasca, semn rau pentru recolta de fructe din acest an. Pentru cereale, insa, vremea este tocmai buna si se anunta de pe acum un sezon bogat in Baragan. Fermierii au reusit sa finalizeze in toamna lui 2013 insamantarile la porumb, grau, orz, rapita si soia, ajutati de temperaturile excelente.
„A fost o perioada grozava. Gradul de umiditate a solului a fost ca la carte, motiv pentru care lucrarile au fost in grafic. In zona Chirnogi s-au facut insamantari fara ca terenul sa mai fie arat sau discuit. Nu s-a intamplat acest lucru in niciun an. Temperaturile ridicate din ultima perioada nu ne afecteaza deloc, deoarece, la noi, terenul a avut suficienta apa pentru a mentine planta in parametrii optimi”, a declarat Ion Ciulinaru, presedintele Asociatiei Producatorilor de Cereale si Plante Tehnice din judetul Calarasi. Pana acum, toate culturile au rasarit si se afla in stadiu normal de vegetatie, spun agricultorii.
Semn rau: lastarii de vita-de-vie inmuguresc
VRANCEA
Temperaturile primavaratice favorizeaza si inmugurirea culturii vitei-de-vie, in patria vinului, Vrancea. „Plantele sufera cel mai mult de pe urma temperaturilor, pentru ca le trebuie o perioada de repaus, dar lucrul acesta nu a mai avut loc si pentru cultura vitei-de-vie. Pericolul vine din faptul ca, din cauza timpului frumos, lastarii inmuguresc mai devreme, iar un eventual ger ar reprezenta o catastrofa pentru viticultura”, ne-a explicat inginerul Toader Manole, presedintele Federatiei Viticultorilor din Vrancea. Potrivit specialistului, o situatie dificila pentru agricultura s-a inregistrat in anul 1985. Atunci, dupa o iarna blajina, cu temperaturi ridicate care au favorizat producerea ochilor la vita-de-vie, a venit un ger, in 10 februarie, care a compromis in Vrancea aproape intreaga productie. Acest judet are cea mai mare suprafata cultivata cu vita-de-vie din Romania, 24.000 de hectare, adica peste zece la suta din suprafata tarii.
CARAS SEVERIN
In loc de ger sa crape pietrele… au inflorit ghioceii
La Resita, in gradinile din fata blocurilor de pe Aleea Liliacului au inflorit deja ghioceii, iar oamenii de acolo spun ca de ani bun ianuarie debuteaza cu ghioceii in floare. Intre locatari chiar este o competitie pentru a demonstra care dintre ghiocei infloresc primii.
Anul acesta Anica Codrean a fost cea a carei gradina a avut primii ghiocei infloriti, motiv de mandrie pentru intreaga familie. Nicolae Codrean, sotul harnicei gradinarese, spune ca „desi gradinile sunt in fata blocurilor, nici copii nu se pun sa rupa gingasii ghiocei, ba chiar toti ii protejeaza si se mandresc cu ei“.
Cat priveste data omul spune ca „este cam devreme, dar tot cam asa apar in ultimii trei ani. De multe ori cade zapada peste ei si, dupa ce se duce, ei tot asa infloriti raman. Sotia mea ii ingrijeste, se ocupa de ei, ca de toate florile si ei cresc hraniti de iubirea ei. Toti ne mandrim cu acesti ghiocei, sunt un fel de renume al nostru“ mai spune Codreanu.
La scara de alaturi sta un batranel care are si el o gradina de ghiocei. „La mine nu au inflorit inca, nu stiu de ce, dar la scara vecina sunt deja iesiti, sa vedeti. Cred ca vecina a fost mai atenta cu ei, i-a acoperit cu frunze de toamna, ca sa nu inghete“ spune acesta. Si, desi la Resita au inflorit ghioceii, cateva sute de metrii distanta, la patinoar, tinerii se dau cu patinele pe gheata. Oamenii spun ca nu prea este buna caldura aceasta acum dar ca Dumnezeu este cel care randuieste vremurile, iar noi nu putem sa le primim decat asa cum sunt date.
Am stat de vorba si cu specialistii in domeniu. Inginerul Liviu Munteanu, agronom si realizator de emisiuni pe aceasta tema, spune ca aceste temperaturi nu sunt normale iar ”cand se depaseste pragul de 15-16 grade Celsius flora isi reia ciclul de vegetatie (cerealele intra in faza urmatoare de dezvoltare, pomii inmuguresc, etc). Dar pana aici nu exista nici un pericol, asta daca temperaturile raman asa. Dar daca va reveni gerul, culturile si roadele sunt compromise. Este suficienta o noapte de ger pentru ca plantele sau pomii sa fie complet distrusi. Practic se poate ramane fara recolta”.
Mai putin afectate sunt populatiile de albine care, desi si ele se trezesc la viata, nu au pierderi, dar au un consum de miere mai ridicat, ceea ce sporeste costurile apicultorilor, mai spune inginerul Liviu Munteanu.
DOLJ
In judetul Dolj exista in momentul de fata peste 220.000 de hectare de teren agricol. „182.000 de hectare au fost cultivate cu grau, iar 7000 de hectare cu rapita. In zona Bailestului a fost afectata rapita, iar in cazul in care a rasarit neuninforma in primavara agricultorii o pot intoarce. Culturile au fost afectate din cauza ca au fost temperaturi mai ridicate anul trecut in noiembrie si decembrie, iar acum a dat frigul“, a spus Delia Filimon, directorul Directiei Agricole Dolj.
Constantin Iancu, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Dolj, a cultivat 350 de hectare cu rapita. „In primavara o sa putem sa vedem care este situatia culturilor de rapita.Pot fi mari probleme daca vom avea o iarna geroasa fara zapada“, a precizat Iancu.
TIMIS
In judetul Timis, perioada de vreme calda nu a apucat sa afecteze livezile, iar acum vremea intra din nou „N-au fost probleme in zona noastra, nici in ceea ce priveste culturile de cereale, nici in ceea ce priveste pomii fructiferi. N-au inmugurit pomii inca, si nici nu se va intampla asta, pentru ca acum incepe frigul. Era o problema pentru recolta de fructe daca infloreau pomii in februarie.
In ceea ce priveste cerealele insamantate in toamna, nu au fost semnalate niciun fel de probleme”, a spus Milan Craia, de la Camera Agricola a Judetului Timis. In total, in cel mai vestic judet al tarii au fost insamantate, in toamna aproximativ 200.000 de hectare de cereale. Cele mai multe, aproximativ doua treimi, sunt cultivate cu grau, iar in rest au fost insamantate cateva zeci de mii de hectare cu orz, orzoaica si rapita.
OLT
Agricultorii din judetul Olt se tem ca, dupa temperaturile ridicate din ultima perioada, inghetul preconizat de catre meteorologi pentru ultima parte a lunii ianuarie a.c. ar putea afecta culturile de grau, cultivat pe aproape 120.000 hectare. Mai precis, fermierii se tem ca temperaturile joase anuntate pentru a doua parte a lunii mentionate se vor lasa cu urmari dezastruoase daca, pana atunci, nu va ninge.
„Din punct de vedere al dezvoltarii plantelor nu sunt probleme deoarece acestea au intrat in iarna bine inradacinate datorita cantitatilor de apa semnificative care au cazut la momentul potrivit. Pana acum nu a fost inghet, astfel ca lipsa zapezii n-a afectat prea mult culturile agricole. Meteorologii spun insa ca, spre finalul acestei luni, este foarte posibil sa existe temperature mult mai scazute decat acum, ceea ce nu ar fi o problema daca ar fi insotite si de ninsoare. Daca, insa, nu va ninge – dar va fi ger, atunci culturile agricole r putea fi afectate serios”,a declarat Ion Anuta, director al Directiei Agricole Judetene Olt.
O cultura care nu va ridica probleme decat daca temperaturile vor scadea sub minus 15 grade Celsius o reprezinta rapita, o planta foarte rezistenta si des intalnita in judet. Dar pana si aceasta planta ar avea nevoie de o “doza” de zapada pentru reimprospatarea rezervelor de apa xare sa-I permita a rezista pana la primavara.
VASLUI: Recoltele de toamna arata bine
Vremea deosebit de calda din aceasta iarna nu i-a afectat, inca, pe agricultorii din judetul Vaslui. Atat culturile de grau, cat si cele de rapita, sunt in parametri, insa specialistii avertizeaza ca o schimbare brusca a temperaturilor le-ar putea compromite.
In acest moment, potrivit Directiei Judetene pentru Agricultura (DJA) Vaslui, culturile de rapita si grau insamantate in judetul Vaslui se prezinta intr-o stare optima de dezvoltare. Temperaturile din aceasta iarna au fost favorabile, pana in prezent, iar umiditatea din sol este in parametri buni. Specialistii avertizeaza, insa, ca in cazul unei schimbari bruste de temperatura, fie ca vorbim de racire, fie ca vorbim de incalzire, ar putea afecta culturile.
„In acest moment nu sunt probleme. Am vorbit cu fermierii si, din contra, culturile arata foarte bine. In cazul in care temperaturile ar creste, aceste culturi ar putea sa intre in stadiul de vegetatie, iar acum nu e momentul oportun. Daca temperaturile vor cobori sub 15 grade celsius mai mult de 3-4 zile, fara sa fie un strat de zapada, atunci culturile pot fi afectate. Noi speram sa ninga, asa cum anunta meteorologii“, ne-a declarat Ionel Bunea, directorul DJA Vaslui. In judetul Vaslui, in toamna anului 2013, au fost infiintate o suprafata de 74.200 de hectare cu grau si 21.700 de hectare cu rapita.
Doua nave esuate in zona Giurgiu
De doua luni, Dunarea este la un nivel extrem de scazut, inregistrat, conform specialistilor, doar in anii de mare seceta. La Galati, desi este in usoara crestere, nivelul fluviului este extrem de scazut (138 cm, comparativ cu 280 de cm, in ianuarie 2013, si 310 cm, in ianuarie 2012).
Potrivit Adiministratiei Fluviale a Dunarii de Jos (AFDJ) Galati, cele mai mari probleme sunt in zona Belene, in aval de Giurgiu, acolo unde sunt nu mai putin de 12 puncte critice. Aici, zilele trecute, au avut loc doua incidente, puse de AFDJ Galati pe seama unei slabe semnalizari facuta de administratorii bulgari ai malului Dunarii. Este vorba despre doua nave esuate, un cargou nemtesc si un convoi de barje, care nu au vazut senalul navigabil si s-au trezit cocotate pe dune de nisip. De cand a scazut Dunarea, la AFDJ Galati au fost raportate 12 astfel de incidente. Cel mai grav este de acum doua saptamani, cand un impingator romanesc a atins o epava de pe fundul Dunarii.
BRASOV
La munte, cel mai prost sezon turistic
Estimarile arata ca lipsa zapezii si temperaturile inalte au dus la pierderi de un milion de lei pe zi in statiunile din judetul Brasov. Gradul de ocupare a ajuns la 20%, cel mai mic din ultimii 15 ani in luna ianuarie. Daca in prima luna a anului 2013 la Brasov au fost 150.000 de turisti, acum cifra este la putin peste 20.000.
De o luna, in Poiana Brasov nu au fost temperaturi negative peste zi, iar zapada, si ea putina, a disparut, iar la Predeal situatia este similara. „Gradul de ocupare in Predeal a scazut la 20%, in weekend, si la zero, in timpul saptamanii. Anul trecut, pentru intreaga luna ianuarie, gradul de ocupare era de 80-90%. Intre 4 si 11 ianuarie, au fost anulate toate rezervarile pentru restul lunii“, a spus Dan Malusel, proprietarul hotelului Ursuletul si al discotecii The Office din Predeal. Si in zona Bran-Moeciu e jale pentru proprietarii de hoteluri si pensiuni, din cauza lipsei zapezii. La Cheile Gradistei, un complex care este mereu plin, acum cam bate vantul. Gradul de ocupare este de 30 – 40%.
Zero rezervari
Desi suntem in luna ianuarie, sezonul de schi din Sinaia nu a fost deschis nici acum, iar la Busteni si Azuga se schiaza din al doilea weekend din decembrie, insa doar pe zapada artificiala. Turistii isi anuleaza rezervarile sau ocolesc muntele in weekend, iar hotelierii vorbesc de cel mai prost sezon de turism din 2007 incoace sau chiar din ultimul deceniu. Chiar si in weekend se intampla sa avem zero rezervari, un lucru foarte rar“, ne-au spus reprezentantii Hotelului Silva din Busteni.
Simona Suciu, Dana Mihai
Incalzirea globala ne tine de cald
Prognoza meteorologilor arata ca perioada anormal de calda va continua in Romania, expertii explicand ca este vorba de doua fenomene care se intrepatrund: incalzirea globala si exacerbarea unor fenomene climatice firesti.
Temperaturile vor creste usor pana sambata, cand se vor inregistra cele mai ridicate temperaturi din perioada urmatoare, cuprinse intre 5 si 15 grade ziua si, respectiv, -3 si 5 grade Celsius, noaptea. In aceasta perioada vor exista precipitatii slabe in nordul tarii, mai ales ploi, dar ninsorile nu vor aparea decat cu totul izolat, la munte, mai ales in nordul Carpatilor Orientali.
Climatologul Roxana Bojariu a explicat, pentru „Adevarul“, ca situatia anomaliilor inregistrate in ultimele luni si iarna calduroasa prin care Romania trece in acest an se explica atat prin exacerbarea unor fenomene climatice firesti – oscilatia arctica sau vortexul –, dar si prin fenomenul incalzirii globale, o problema cu care se confrunta toata planeta, din ce in ce mai vizibil in viata fiecaruia.
Prognoza ANM pentru o saptamana
Meteorologii spun ca Romania va trece in continuare printr-o perioada calda. Astfel, potrivit ANM temperaturile vor creste usor pana sambata, cand se vor inregistra cele mai ridicate temperaturi din perioada urmatoare, cuprinse intre 5 si 15 grade Celsius ziua si, respectiv, -3 si 5 grade, noaptea. In aceasta perioada vor exista precipitatii slabe in nordul tarii, mai ales ploi, dar ninsorile nu vor aparea decat cu totul izolat, la munte, mai ales in nordul Carpatilor Orientali. Duminica si luni temperaturile nu vor mai creste, incepand sa scada usor, dar vremea va ramane in continuare calda.
Ce spun specialistii
Climatologul Roxana Bojariu a explicat, pentru „Adevarul“, ca situatia anomaliilor inregistrate in ultimele luni si iarna calduroasa prin care Romania trece in acest an se explica atat prin exacerbarea unor fenomene climatice firesti, dar si prin fenomenul incalzirii globale, o problema cu care se confrunta toata planeta din ce in ce mai vizibil in viata fiecaruia.
„Conform masuratorilor realizate, luna noiembrie a fost cea mai calduroasa luna noiembrie, la nivel global, de la mijlocul secolului al XIX-lea si pna in prezent, de cand se fac masuratori. Din aceasta cauza, incalzirea care a cuprins mare parte din Eurasia, nu doar Romania si Europa, a adus anomalii foarte puternice. Aceasta anomalie este in logica incalzirii globale“, a aratat Bojariu.
De cealalta parte, in ceea ce priveste fenomenele din decembrie si pana acum, este vorba despre anomalii termice puternic negative in Canada si Statele Unite si pozitive in mare parte din Europa, Arctica, vestul Rusiei. In aceste cazuri, potrivit expertului, este vorba de fenomenul cunoscut sub numele de oscilatia arctica sau vortexul. Acest fenomen atmosferic se manifesta in zonele de latitudine inalta, in mod obisnuit.
„Avem in atmosfera inalta miscari ale maselor de aer foarte rapide, care configureaza in jurul zonei polare vanturi dinspre vest spre est foarte puternice, care izoleaza aerul deasupra Articii sau deasupra Antarcticii. Cand apar fluctuatii in aceasta miscare in jurul Polului Nord si cand acesti curenti din atmosfera inalta slabesc, atunci aerului de deasupra Arcticii nu mai este izolat doar in acea zona. Astfel s-au inregistrat temperaturi foarte scazute pana in Nordul Floridei. De cealalta parte am avut anomalii pozitive in Europa, deci si la noi“, a mai explicat climatologul.
La acest material au contribuit: Ionut Ungureanu, Stefan Borcea, Ionut Balaban, Ionela Stanila, Cristina Cicau, Iulian Bunila, Ionel Albon, Cosmin Zamfirache, Cristian Frant, Andreea Mitrache, Vali Silaghi, Mugureal Manea, Dana Mihai, Laurentiu Ionescu, Bogdan Nistor, Simona Suciu
