Dupa 2012, protocolul de la Kyoto, negociat in 1997, ar trebui extins la un nou set de gaze cu efect de sera, recomanda climatologii care fac parte din Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice.
Protocolul impune deja unui numar de 37 de tari industrializate sa isi reduca emisiile a sase substante responsabile de incalzirea climei: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorcarburile (HFCS), perfluorocarburile (PFCS) si hexafluorura de sulf (SF6).
Ultimele trei gaze, produse in totalitate prin activitatile umane, au fost folosite ca inlocuitori ai substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal (1987). „S-a constat insa ca erau gaze cu efect de sera, chiar daca nu interveneau in distrugerea stratului de ozon”, spune climatologul Roxana Bojariu, conducator al Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
Ce facem dupa Kyoto
Tarile industrializate s-au angajat sa reduca emisiile lor colective de gaze cu efect de sera (GES) cu 5,2% fata de anul 1990, pe perioada 2008-2012. Aceste limitari variaza de la natiune la natiune. De exemplu, Uniunea Europeana trebuie sa le reduca cu 8%, SUA cu 7%, Japonia cu 6%.
Aceasta prima faza a angajamentului va expira la sfarsitul anului 2012, iar comunitatea internationala s-a angajat sa ajunga, in decembrie 2009, la Copenhaga, la un nou acord mondial impotriva incalzirii globale, pe care a inceput sa il negocieze in aceasta saptamana la Bonn.
Ultimele descoperiri
Descoperiri de ultima ora, precum cele anuntate de cercetatorii de la Institutul Scripps de Oceanografie din SUA si de la Centrul Australian de Cercetare a Vremii si Climei, publicate in Journal of Geophysical Research, au indicat existenta a doi noi compusi cu potential ridicat de producere a efectului de sera: triflorura de azot (NF3) si florura de sulfuril (SO2F2).
„Triflorura de azot este folosita in industria electronica, la producerea ecranelor de tip LCD, iar florura de sulfuril ca insecticid”, explica Bojariu.
„In prezent, concentratiile acestor gaze in atmosfera sunt reduse, dar rata lor de emisie este ingrijorator de mare. In plus, potentialul lor de intensificare a efectului de sera este mare. Analize recente sugereaza ca, de exemplu, potentialul florurii de sulfuril este de 4.800 de ori mai mare decat cel al dioxidului de carbon”, completeaza ea.
Cercetatorii au recomandat ca industria chimica sa recurga la inlocuitori ai acelor substante sau sa gaseasca o modalitate prin care sa recupereze gazele emise.
„Efectul de sera natural a facut posibila dezvoltarea vietii pe planeta noastra”
Efectul de sera desemneaza schimbarea de temperatura a unei planete datorita faptului ca ea are o atmosfera ce contine gaze care absorb si emit radiatie infrarosie.
Radiatie infrarosie
Razele solare incidente sunt in buna parte absorbite de Pamant, mai ales la suprafata, iar o parte sunt retrimise in spatiu. O parte a acestei radiatii emise de suprafata incalzita a Pamantului este la randul sau absorbita de gazele radiativ-active (gazele cu efect de sera) din atmosfera. In consecinta, atmosfera trimite si ea radiatii infrarosii in toate directiile, inclusiv spre suprafata Pamantului.
Gazele cu efect de sera incalzesc astfel atmosfera deoarece absorb aceasta radiatie infrarosie emisa de suprafata Pamantului.
„Exista un efect de sera natural, care sporeste cu aproape 33° C temperatura medie globala la suprafata terestra, fata de cazul in care n-ar exista atmosfera cu gaze radiativ-active (adica de la -18 ° C la 15 ° C). Efectul de sera natural a facut posibila dezvoltarea vietii pe planeta noastra”, explica Bojariu.
Insa gazele radiativ-active produse de activitatile umane contribuie la intensificarea efectului de sera natural.
„Schimbarea climatica indusa de factorul uman se produce intr-un interval de timp relativ redus fata de schimbarile climatice naturale care au avut loc pana acum, punand sub semnul intrebarii capacitatea de adaptare a speciei noastre la noile conditii. Schimbarea climatica nu insemna numai modificari graduale si uniforme, ci si posibilitatea declansarii unor procese cu efecte „in cascada””, mai spune cercetatoarea.
Continutul gazelor cu efect de sera in atmosfera a crescut odata cu epoca industriala:
-metanul ( + 140% fata de epoca preindustriala)
-protoxid de azot ( + 15%)
-dioxidul de carbon ( + 30%)
Activitatile umane care produc, in principal, aceste gaze sunt:
-arderea combustibililor fosili de tipul carbunilor, petrolului, gazului natural
-arderea lemnului si a deseurilor
-procese industriale (de exemplu, de producere a cimentului)
-folosirea ingrasamintelor chimice
-transportul
-cresterea animalelor
In absenta masurilor de control a emisiilor de gaze cu efect de sera, Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice estimeaza ca temperatura medie de la suprafata Pamantului ar putea sa creasca cu 2 grade C intervalul 1990 – 2100.
Sursa: Evenimentul Zilei
