Agricultura europeana este un subiect ce nu poate fi neglijat, mai ales ca sumele de bani care graviteaza in jurul lui sunt enorme. In Uniunea Europeana, fermierii sunt subventionati, anual, cu 60 de miliarde de euro.
Pana acum, detinatorii de terenuri agricole, primeau subventii pro hectar, fara a se tine seama ca in multe cazuri pamantul nu era lucrat.
Aceasta regula laxa urmeaza sa fie modificata. Foarte curand, in numele ecologiei, subventii vor mai primi doar cei care, nu doar cultiva terenurile agricole detinute, ci fac si ceva bun pentru mediu. Astfel, spun autoritatile europene, politica agricola din UE va deveni… mai verde.
Cel putin 30 la suta din platile directe vor fi conexate de noile criterii de mediu, decizia in acest sens fiind luata, de comun acord, de cei 27 de ministri ai agriculturii din statele membre dupa 36 de ore de negocieri dure. Monoculturile, care transforma arii intregi de pamant intr-o mare de campuri de porumb, nu vor mai exista. In plus, pentru a primi integral subventiile, firmele de specialitate trebuie sa cultive trei soiuri diferite de produse agricole, iar cinci la suta din terenurile agricole trebuie cultivate in mod ecologic.
Specialistii contesta reforma
Ceea ce insa pare a fi o declaratie de dragoste adresata agriculturii ecologice, recte mediului, nu sunt decat vorbe goale, spun unii specialisti. Reinhild Benning, experta in agricultura in Cadrul Federatiei germane pentru Mediu si Protectia Naturii, a declarat intr-un interviu acordat Deutsche Welle, ca prevederile privind mediul sunt „lipsite de orice continut”, motiv pentru care nu aduc beneficii nici din punct de vedere climatic, nici al biodiversitatii. „Efectul noilor reguli va fi zero”, spune Benning.
Conform unei propuneri mai vechi a Comisiei Europene, fermierii ar fi urmat sa fie obligati sa cultive 7 la suta din suprafata terenurilor agricole detinute, tinand seama de biodiversitate. Cu alte cuvinte, sa cultive campuri de flori pentru albine sau sa ridice garduri vii in care pasarile sa isi poata face cuib. „Ei bine, noile reguli au scazut acest procentaj de la 7, la 5 la suta. Practic, se poate cultiva mai departe ca si pana acum. Intelegerea ministrilor nici nu va readuce la viata stepele agrare pustiite, precum cele existente in unele regiuni din Germania”, a mai declarat Reinhild Benning pentru DW.
Pierderi masive si cerere mare de alimente
Altfel vede lucrurile Helmut Born, secretar general al Asociatiei Taranilor Germani in timpul perindarilor lui prin Germania. „Sunt mai putine stepe si mult mai multe tufisuri, garduri vii si spatii verzi”, spune Born, in opinia caruia, „fermierii germani fac o multime de lucruri pentru a proteja mediul si tin cont de numeroase prevederi privind protejarea naturii”.
„Daca se tine cont de cerintele deja indeplinite in ceea ce priveste mediul, putem spune ca noi nu avem nici o problema din punct de vedere al agriculturii verzi”, este de parere Helmut Born. Acesta mai spune de asemenea ca reducerea de la 7 la 5 la suta a suprafetelor agricole care trebuie protejate, precum si faptul ca acestea pot fi, legal, folosite pentru asa-numita „agricultura extensiva”, care afecteaza simtitor mediul, sunt reguli cauzate de „cantitatea limitata de alimente si energie din Europa”. „Avem nevoie de fiecare hectar pentru productie”.
In plus, daca s-ar fi pastrat regula care restrictiona productia agricola pe 7 la suta din suprafete, fermierii ar fi pierdut foarte multi bani. „Chiar si compromisul actual, de 5 la suta, aduce pierderi de 10-12 de procente fermierilor”, estimeaza Born.
