Principiul continuitatii padurii este „regula de aur” care sta la baza activitatii silvicultorilor si, implicit, a compartimentului pentru regenerarea padurilor din fiecare directie silvica. Anul 2007 a insemnat regenerarea a 353 ha in fond forestier de stat (199 ha impaduriri si 154 ha regenerari naturale) si a 26 ha in fond forestier privat, administrat cu contract de catre Directia Silvica Cluj-Napoca (8 ha impaduriri si 18 ha regenerari naturale).
Specii folosite
Fiecare suprafata pe care s-a efectuat taierea definitiva a arboretului batrin, ajuns la virsta exploatabilitatii, este regenerata in maxim 2 ani, asa cum prevede Legea 26/1996, Codul Silvic. Principalele specii care s-au folosit la lucrarile de regenerare sint: molidul – 80 ha impaduriri, 91 ha regenerari naturale, larice – 24 ha impaduriri, gorun – 53 ha impaduriri, 13 ha regenerari naturale, fag – 5 ha impaduriri, 26 ha regenerari naturale si specii de amestec (paltin, frasin, cires, brad). Pe linga aceste regenerari noi, sint monitorizate, pina la realizarea starii de masiv (momentul in care o plantatie se dezvolta independent si intervine concurenta intre arborii componenti), regenerarile realizate in anii anteriori, adica inca 1.373 ha, din care 785 impaduriri si 588 ha regenerari naturale.
Procesul de monitorizare
Monitorizarea consta in stabilirea reusitei anuale a regenerarilor (prin piete de control), a volumului de completari necesare pentru consolidarea plantatiilor si a volumului de lucrari de intretinere care trebuie executate in anul urmator (mobilizari de sol, descoplesiri, revizuiri). Pentru anul 2008 se doreste impadurirea a 190 ha in fond forestier de stat administrat de DS Cluj-Napoca si 25 ha in fond forestier privat administrat cu contract. Este de mentionat ca sumele totale anuale alocate de Directia Silvica Cluj-Napoca din fonduri proprii pentru acest gen de lucrari este de peste 700.000 RON, adica aproape 5% din cifra de afaceri anuala.
In spatele fiecarei campanii de impaduriri sta activitatea de producere a puietilor forestieri in pepinierele silvice, in cantitatile si sortimentele stabilite prin proiectele de regenerare. Activitatea de producere a puietilor forestieri din pepiniere este una complexa, cuprinzind recoltarea semintelor, prelucrarea lor, executarea semanaturilor si toata gama de lucrari de intretinere, pentru ca puietii sa fie apti de plantat la termenele planificate.
Solutii gasite
Farimitarea fondului forestier, lipsa de vointa a proprietarilor de a face contracte de paza si servicii specializate cu ocoalele silvice, conform OUG 139/2005, dorinta unora de a defrisa si mai putin de a planta si regenera, duc la ingreunarea muncii silvicultorilor de a realiza suprafete mai mari de plantatii la proprietarii privati de padure sau alte terenuri agricole neproductive. Totusi, datorita faptului ca va intra in aplicare o finantare majora pentru impaduriri in perimetre de ameliorare, in cadrul planului national de dezvoltare rurala, Directia Silvica Cluj-Napoca are pregatita toata gama de puieti forestieri pentru impadurirea celor peste 150 ha terenuri degradate aflate in proprietatea unor primarii (Frata, perimetrul Vl. Parului, suprafata de 7,88 ha, pe rimetrul Cerky, suprafata de 20.65 ha si Viisoara, perimetrul Cobru, suprafata de 23.1 ha si Lintu Urca, in suprafata de 100.46 ha) in anul 2008, pentru care s-au finalizat studiile de fezabilitate si finantarea din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in valoare totala de peste 4 milioane RON, la care se vor folosi peste 1 milion puieti. De asemenea, din fonduri proprii, Directia Silvica Cluj-Napoca intentioneaza sa cumpere o suprafata de circa 100 ha teren degradat de la Primaria Aghires, satul Bagara si Leghia si va aloca peste 500 mii puieti forestieri, iar lucrarile de plantare din primul pina in anul 5-6 de la instalare vor costa peste 3 milioane RON.
Extinderea spatiilor verzi
Din pepiniera silvica Mihai Viteazul, de la Ocolul Silvic Turda , se vor aproviziona cu puieti forestieri si ornamentali toate primariile din judet, in cadrul programului guvernamental de extindere a spatiilor verzi, precum si alti beneficiari din judetul Cluj si din alte judete.
Sursa: Monitorul de Cluj
