Copii din 170 de scoli din Romania si 200 din alte tari UE invata totul despre E-uri, falsuri alimentare, ce trebuie sa-si puna in pachetel si ce pot reclama la Protectia Consumatorului.
Ce ar trebui sa contina pachetelul cu mancare, de ce nu sunt bune produsele de la fast-food, de ce nu e in regula sa bei sucuri acidulate, cum poti alege o paine, unde poti sa reclami serviciile proaste si ce ascund etichetele fatoase. La toate aceste intrebari le raspund dascalii elevilor din peste 170 de scoli din tara si 200 de peste hotare, unde se desfasoara proiectul de formare si educare a micilor si tinerilor consumatori din scoli. Pe scurt, „ora de alimentatie”.
Cativa profesori de la Scoala Speciala de Arte si Meserii (SAM) nr. 3 din Bucuresti, sprijiniti de Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APC) din Romania, iau la rand scoli din tara – speciale sau din invatamantul de masa – ca sa-i invete pe elevi cum sa manance sanatos. In urmatoarea perioada, profesorii romani vor merge si in alte tari – precum Polonia, Luxemburg, Belgia, Spania, Franta, Italia sau Bulgaria – care s-au inscris in proiectul facut de ei.
„Nu stiau, de exemplu, ca nu sunt bune sucurile acidulate. Unii ne-au intrebat daca e bine ca mama lor pune -delicat- in mancare, deci nu stiau prea multe despre aditivii alimentari. Altii ne-au intrebat ce ar trebui sa manance ca sa fie sanatosi”, povesteste Ana Elena Bolohan, directorul SAM nr. 3, unul dintre coordonatorii proiectului.
Mergand prin tara, specialistii implicati in proiect au vazut cum, din majoritatea scolilor, au disparut cantinele. „In putinele unitati in care mai exista, elevii mananca sanatos. In toate celelalte, unde can tinele au disparut, copiii aleg variante nesanatoase”, spune directoarea Bolohan, facand un tur prin cantina propriei scoli, unde copiii iau pranzul.
Testul painii si al ficatului
Eugen Irimia, profesor tot la SAM nr. 3 si specialist in alimentatie publica la APC, ii invata pe copii unde sa se planga atunci cand intalnesc o problema. „Majoritatea elevilor stiau ca pot reclama o neregula, dar nu stiau si unde. Le-am explicat ca pot reclama, atunci cand merg in vacante, camerele de hotel care nu au standardele cu care se lauda si ca, astfel, isi pot primi banii inapoi. Sau daca in camere e mucegai ori daca masa primita pe cupoanele de vacanta nu e corespunzatoare”, spune Irimia.
Ca sa inteleaga ce e bine sa mananci si ce nu, profesorii le prezinta elevilor cateva experimente simple.
Primul este cel cu painea, asa ca profesorul Irimia face o demonstratie. „Mai intai te uiti la culoare, care trebuie sa fie aramie”, spune dascalul, sacrificand o paine proaspata. Apoi o rupe din nou si e multumit ca bulele de aer din paine nu sunt prea mari
, ceea ce inseamna ca dospirea s-a facut cum trebuie. Din pacate, bucata pufoasa de paine nu rezista ultimului test, cand profesorul apasa miezul cu un deget: „Vezi ca n-a mai revenit la forma initiala si ca s-a lipit? Inseamna ca painea are prea multa apa si nu este buna. O paine de calitate revine la forma initiala, ca un burete”.
Un alt experiment care le place copiilor este cel cu ficatul. „Peste o bucata de ficat de pasare turnam o bautura carbogazoasa care le place foarte mult copiilor. Lasam pana a doua zi si vedem cum ficatul se macereaza, se dezintegreaza. Sau aceeasi bautura o turnam intr-o toaleta murdara si aceasta se va curata”, spune profesorul, specificand faptul ca elevii inteleg mai bine prin exemple.
Copiii din clasele I-IV prin care trec „profesorii de alimentatie” primesc si cate un pliant pentru pa rinti, in care scrie cum sa alegi produsele pentru pachetelul pe care il dau micutilor la scoala. Tot odata, li se prezinta informatii despre falsurile alimentare, produse care nu respecta reteta initiala sau care contin aditivi nesanatosi.
Un pachetel mai sanatos
Un sandvici, un pachet de biscuiti sau un fruct, acesta este pachetelul „regulamentar” pentru gustarea pustilor. „Din lipsa de timp, cei mai multi parinti prefera sa le dea copiilor bani, iar acestia se opresc direct la fast-food. Daca le pun totusi un pachetel, parintii le fac sandviciuri cu salam si le dau suc in loc de apa. E total gresit!”, explica specialistul.
Nu doar ce contine pachetul e important. Profesorii spun ca modul in care e impachetata gustarea conteaza. „Pentru sandvici, chiar si pentru invelirea fructului, se poate folosi folie din plastic sau din aluminiu”, se arata in pliantul pentru parintii.
Dupa doi ani de implementare, profesorii cred ca proiectul lor incepe sa dea primele roade. „Am fost in unele scoli in care mai fusesem cu un an inainte. Aici, copiii, altii decat cei pentru care am facut trainingul, ne spuneau ca au aflat de la colegii lor ce e bine sa manance si ce nu”, arata Eugen Irimia.
In tara si in UE
Pana la sfarsitul anului scolar, principalii traineri ai proiectului, Eugen Irimia, Viorica Irimia, Ana Elena Bolohan, Cristina Diaconescu, isi aduna economiile si pornesc prin tara, proiectul desfasurandu-se pe baza de voluntariat.
In perioada urmatoare, informatiile vor ajunge si in mai multe scoli din Cluj-Napoca, Timisoara, Bistrita, Iasi, Ramnicu- Sarat si Braila. Pentru extinderea proiectului in afara granitelor, profesorii au primit finantare de la Uniunea Europeana, in urma unui concurs international desfasurat la Conferinta Comenius din Valencia, Spania.
Pentru alte state, echipa celor care vor implementa proiectul trebuie sa-si a dapteze programul in functie de particularitatile de consum ale tarilor UE.
„Nevoile consumatorului din alte tari nu se deosebesc cu mult fata de nevoile celui din Romania. Trebuie sa punem insa mai mult accent pe fast-food, unde alte tari au probleme mai mari decat noi”, a conchis profesorul Irimia.
„Copiii nu stiau ca nu sunt bune sucurile acidulate. Unii ne-au intrebat daca e bine ca mama lor pune -delicat- in mancare.”
– Ana Elena Bolohan, director Scoala SAM nr. 3
„Un copil cu o greutate normala poate sa fie obez cand creste mare, din cauza obiceiurilor alimentare nesanatoase.”
– Eduard Adamescu, nutritionist
EFECTE
Mananci nesanatos in copilarie, te ingrasi la maturitate
Mananci acum si te imbolnavesti la maturitate, din cauza ca primele urmari ale unei alimentatii nepotrivite se vad in perioada adulta.
„Efectele nocive nu se prea vad la aceasta varsta. Daca se face un abuz, apar indigestia sau durerile de stomac, dar acestea sunt cazuri izolate. Totusi, la consumul excesiv de alimente care contin lipide, apar obezitatea si celelalte boli specifice care vin odata cu aceasta. Dar, in general, primele -simptome- se vad cand elevii de azi cresc. Un copil cu o greutate normala poate sa fie obez cand creste, din cauza obiceiurilor alimentare nesanatoase pe care le-a dezvoltat din copilarie, la scoala sau acasa”, a explicat nutritionistul Eduard Adamescu.
Daca ar fi sa faca un clasament al preferintelor alimentare ale romanilor, expertul Eugen Irimia incepe cu mezelurile, continua cu fast-foodul, cartofii prajiti si sucurile carbogazoase.
Nici in ceea ce priveste comportamentul de consumator, romanul nu sta mai bine. „Se pa caleste deseori la ambalaj. Daca produsul are un ambalaj frumos, lucios, colorat, consumatorul il prefera, chiar daca produsul nu e bun. Un alt obicei prost al romanului e ca se lasa furat de promotii. Cumparam orice e la reducere, cumparam foarte mult. Conform legislatiei, produsele la pro motie trebuie sa aiba inca 60 de zile de valabilitate, timp in care sa poate fi consumat in voie. Or, la noi, alimentele sunt vandute la pro mo ti e pe ultima suta de metri de valabilitate”, mai spune expertul, avertizand ca atat cei mici, cat si cei mari trebuie sa citeasca cu atentie eticheta oricarui produs.
Sursa: Evenimentul Zilei
