Energia prin fuziune va scoate omenirea din criza

21 Ian 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Primul reactor termonuclear experimental, construit in sudul Frantei, va costa 10 miliarde de euro.

Francezii vor folosi in cativa ani energia prin fuziune produsa de primul prototip de reactor comercial construit in sudul tarii. Cercetatorii spun ca materia prima pentru fuziune va fi deuteriul, obtinut din apa de mare.

Din doua grame de deuteriu se va produce energie echivalenta cu arderea a 10 tone de carbune. Proiectul pentru producerea energiei prin fuziune va fi derulat timp de 35 de ani si va avea un buget de 10 miliarde de euro.

“Un Soare s-a nascut in Marea Britanie”, “Puterea H pentru eternitate”, “Un triumf comparabil cu Sputnikul rusesc”, acestea sunt doar cateva dintre titlurile de-o schioapa cu care presa a salutat reactia de fuziune, realizata de oamenii de stiinta britanici in urma cu exact 50 de ani.

Experimentul, care a avut loc pe 25 ianuarie 1958, promitea sa reproduca puterea Soarelui si sa faca posibila generarea de curent electric folosind hidrogen din apa marii, relata BBC intr-un articol dedicat istoricului eveniment stiintific. Zeci de jurnalisti au fost invitati la centrul de cercetare britanic AETA Harwell pentru a o vedea pe miraculoasa “Zeta” pentru prima oara.

O bila de trei metri in diametru

Dispozitivul Zeta, o sfera de aluminiu cu diametrul de trei metri, functiona in secret de aproape un an. In Zeta s-au ars gaze la temperaturi de cinci milioane de grade Celsius, adica o treime din temperatura din centrul Soarelui, cu speranta ca vor avea loc reactii de fuziune nucleara. In arderea gazelor au fost folosite impulsuri electrice de 200.000 de amperi, care durau cateva fractiuni de secunda.

Experimentul a fost privit ca un mare succes, iar sunetul de fanfara care i-a urmat a fost asurzitor. Credinta utopica in puterea nelimitata a stiintei era alimentata de sentimentul mandriei nationale, nefiind inca atinsa de scepticismul anilor ’60.

Eroii zilei “Zeta”

“Parintii” dispozitivului Zeta au fost descrisi de presa vremii in termeni elogiosi, ca “oamenii atomului, care au castigat primul tur in cursa cu fratii mai mari, Rusia si America”. “Este un triumf la fel de mare ca lansarea rachetei Sputnik de catre rusi”, spunea “Daily Mail” cititorilor sai. “Marea Britanie incepea sa piarda teren pe plan international”, explica profesorul in istoria stiintei Jon Agar, de la University College din Londra.

“Criza Suezului din 1956 a aratat foarte clar ca Marea Britanie nu mai era o putere mondiala. Singurul lucru ce merita sarbatorit erau cuceririle stiintei si tehnologiei.” Din nefericire, entuziasmul si declaratiile la conferinta de presa de prezentare a dispozitivului Zeta au mers prea departe.

Se stia deja ca procesul prin care atomii de hidrogen greu (deuteriu) sunt accelerati in campul electric si intra in coliziune determina fuziunea si degaja o cantitate mica de energie. Acesta a fost modul prin care procesul nuclear a fost descoperit in anii ’30. Din pacate, acest proces avea sa consume energie in loc sa o produca.

Esec mediatic

Cercetatorii trebuiau sa produca gaz fierbinte de deuteriu pentru a modifica echilibrul energetic. Numai aceasta fuziune termonucleara ar fi putut fi folosita de un reactor. Era nevoie de mai multe experimente pentru a se observa ce fel de fuziune se produce in interiorul dispozitivului Zeta, dar jurnalistii nu puteau accepta ideea ca oamenii de stiinta nu au raspunsurile gata pregatite. “Nu pentru ca nu le-ar fi spus, dar oamenii de stiinta chiar nu stiau, iar asta era un concept strain pentru jurnalisti”, explica dr. Alan Gibson, un veteran al primelor experimente.

In cele din urma, directorul AERA Harwell, Sir John Cockroft, a cedat presiunilor si s-a grabit sa spuna ca este 90% convins ca e vorba de fuziune termonucleara. “A fost o estimare rezonabila si onesta, insa jurnalistii au luat-o ca pe o certitudine. Daca Sir John crede ca e fuziune termonucleara, atunci sigur e”, isi aminteste Gibson. Astfel, mitul Zeta a capatat aripi.

Ulterior, cand analize mai detaliate au demonstrat ca nu e vorba de fuziune termonucleara, caderea a fost cu atat mai rasunatoare. In loc sa fie privit ca un triumf, experimentul Zeta avea sa fie calificat in curand drept un fiasco, “o eroare stupida”, “o adevarata rusine”.

Insa, pentru cercetatorii institutului, reactiile termonucleare nu erau cel mai important lucru. Obtinerea unor temperaturi foarte mari si controlarea gazului fierbinte erau deja niste succese. Fuziunea controlata putea sa mai intarzie.

Marele Premiu

“Cu cat ma gandesc mai mult la Zeta, cu-atat imi dau seama ca a fost un experiment extraordinar. A intrat pe un teren complet necunoscut si a creat un punct de plecare pentru tot ce urma sa fie experimentat”, explica Bas Pease, unul dintre membrii echipei de cercetatori. “Zeta a fost un mare succes din punct de vedere tehnic. A dezvoltat tehnici care au fost folosite la multi ani dupa aceea. Din nefericire, a fost un dezastru mediatic”, regreta dr. Alan Gibson.

Dincolo de toate aceste lucruri, a supune gazul fierbinte de hidrogen pentru a produce energie termonucleara s-a dovedit o sarcina fenomenal de dificila. Adevaratul “Moment Zeta” a avut loc in 1991, in cadrul unui experiment realizat in Oxfordshire. Cercetatorii de la Institutul Jet European Torus din Culham au reusit sa mentina gazul de hidrogen la o temperatura de 100 milioane de grade timp de doua secunde, generand doi megawati de energie. Sase ani mai tarziu, noi experimente aveau sa ridice “productia” la 14 megawati.

Cifrele sunt totusi departe de energia necesara pentru un consum sustenabil, insa constituie o baza de plecare pentru o cruciala colaborare internationala in domeniu: Reactorul Experimental Termonuclear International (ITER), care se construieste in prezent pe teritoriul Frantei.

Multi observatori se declara in continuare sceptici cu privire la obtinerea unei energii prin reactia de fuziune care sa satisfaca nevoile energetice ale globului. Aceiasi sceptici arata ca banii cheltuiti pe aceste experimente sunt doar o risipa nejustificata, atata vreme cat obiective mai simple, precum energia eoliana sau solara, pot fi dezvoltate cu succes.

Megaproiectul ITER

Discutiile pe marginea proiectului ITER au demarat inca din 1985, intre Uniunea Europeana (prin EURATOM), Statele Unite, Uniunea Sovie-ti-ca si Japonia. Fazele de conceptie si design s-au finalizat in 2001, moment in care partile implicate in proiect au mai investit 650 milioane de dolari in realizarea unui studiu de fezabilitate.

In iunie 2005 a fost facut anuntul oficial privind constructia ITER, in sudul Frantei. Proiectul ITER va fi derulat 35 de ani, investitiile totale fiind estimate la 10 miliarde de euro.

In cadrul proiectului din Franta se vor produce primele reactii de fuziune sustenabile, iar etapa finala prevede constructia primului prototip al unui reactor co-mer-cial. Materia prima pentru fuziune este deuteriul, obtinut din apa de mare, iar doua grame din acesta pot produce energie echivalenta cu arderea a 10 tone de car-bune.

Cel mai important lucru in cazul energiei pe baza de hidrogen este faptul ca e-ste inepuizabila si accesibila practic pe tot globul. “Hidrogenul nu are limite. Odata ce reactia va functiona, ea va rezolva pro-blema energiei pentru tot-deauna”, a concluzionat cu optimism cercetatorul Bas Pease.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre aluminiu, coliziune, curent electric, deuteriu, energii alternative, estimare, franta, hidrogen, nuclear, omenirea, optimism, producerea energiei, prototip, reactor, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.