In vreme ce rusii si bulgarii planteaza la granita Romaniei o veritabila bomba atomica, lumea civilizata se gandeste sa transforme marele desert african in sursa inepuizabila de curent electric
Mass-media romaneasca a trecut cu vederea rezultatele pozitive ale unor investigatii de mare importanta efectuate de mai mult timp in domeniul energetic in SUA. Astfel, la centrul american de utilizare a energiei solare Sandia National Laboratories din sud vestul Statelor Unite s-ar putea instala termocentrale solare de 7000 de gigavati, ceea ce ar insemna o putere instalata de sapte ori mai mare decat cea produsa de toate termocentralele electrice americane la un loc.
Proiectul DESERTEC
La initiativa Clubului de la Roma, cu ani buni in urma a fost demarat proiectul DESERTEC pentru folosirea energiei solare, proiect sprijinit din rasputeri de ministerul german al mediului, institutie care a implicat in cercetarea si realizarea unor gradioase si novatoare idei capetele cele mai luminate din cadrul Societatii Germane a Fizicienilor. Planul la care se lucreaza intens de aproape cinci ani preconizeaza construirea unei retele de termocentrale de cate 100 MW fiecare, amplasate din Maroc pana in Arabia Saudita, cu linii de transport spre Europa. Proiectul respectiv a fost prezentat nu de mult in Parlamentul European (la care europarlamentarii romani si cei bulgari se pare ca au lipsit), urmand ca in aprilie 2008 sa aiba loc la Hanovra o importanta conferinta internationala, cu participarea oamenilor de stiinta, a politicienilor si a reprezentantilor business-ului, pentru a se lua hotarari in legatura cu viitorul implementarii acestui proiect. Scopul reuniunii mentionate este de a gasi caile alternative de aprovizionare continua cu energie electrica produsa din surse recuperabile – in cazul de fata cu energie solara. In ceea ce priveste tehnologia de transformare a caldurii solare in curent electric se are in vedere cunoscuta metoda a lui Arhimede de a folosi razele solare captate in oglinzi si focalizate pentru a realiza energia prin procese de incalzire a cazanelor din termocentrale noi de tipul celor care azi folosesc carbunele sau gazul. Se estimeaza ca pentru a se pune in functiune turbinele unei asemenea termocentrale este nevoie ca suprafata de oglinzi sa fie de sute de kilometri patrati, urmand ca energia solara captata sa asigure temperaturi de peste 1000 grade in cazanele termocentralelor. Oglinzile de captare pot fi asezate longitudinal sau concentric pe pamant, iar caldura captata trimisa in colectoare de forta. Din informatiile noastre, pana in prezent s-au construit in lume numai cateva termocentrale solare termale. Prima, in anii ’80, in desertul Mojave din SUA, care functioneaza si azi. Un proiect avansat in constructie se afla in Portugalia, asupra caruia vom reveni; se construiesc cateva in Spania, preconizandu-se a se realiza si in Australia, Republica Sud-Africana, Israel si in tari din Africa de Nord. In ultimii doi ani, in SUA s-au semnat contracte pentru pentru construirea de asemenea termocentrale „cu oglinzi”, repectiv Concentrated Solar Power, pentru o putere de 1000 MW. Costurile de productie sunt actualmente duble fata de tehnologia traditionala. Se preconizeaza insa ca in cateva decenii costurile sa se diminueze la jumatate.
Speranta din desert
Potrivit unor expertize elaborate de Agentia Cosmica Germana, termocentralele din Sahara ar putea acoperi 15% din nevoile energetice ale Uniunii Europene, in 2050. Restul curentului s-ar obtine prin sisteme eoliene (cca 20%), hidrocentrale (15%), biomasa (10%), si numai o patrime prin termocentralele pe gaz si carbune. In scenariul respectiv nu mai figureaza energia atomica, punandu-se capat pentru totdeauna cernobalurilor.
Proiectul DESERTEC despre care aminteam mai sus prevede constructia a cca. 20-40 de linii de inalta tensiune de mare capacitate denumite HVDC, care sa asigure transportul din Sahara pana in nordul Europei. Potrivit expertizelor obtinute de la specialisti din Ministerul mediului din Germania, pierderile ar fi de numai 10-15 procente, ceea ce din punct de vedere economic ramane cu totul acceptabil. Amortizarea investitiilor s-ar putea face in 20-25 de ani. Viitorul proiectul DESERTEC depinde insa atat de deciziile politice ce se vor lua in aceasta materie, cat si de rezultatele analizelor economice in continuare. Pentru construirea unor retele pilot de termocentrale din Africa si Orientul Mijlociu sunt necesari circa zece miliarde de euro numai pentru demararea proiectului.
Reusita portugheza
Ca tipul de proiect DESERTEC, de mare anvergura europeana si partial, globala este solutie viabila o demonstreaza din plin Portugalia, unde se construieste o asemenea termocentrala, care sa asigure curent pentru 8000 de case.
Costurile se ridica la 61 milioane de euro si se realizeaza de concernele americane GE Energy Financial Services si Power Light Corporation, impreuna cu societatea portugheza Catevento de folosire a energiei din surse recuperabile.
Termocentrala este amplasata la 200 km deparare de Lisabona, in regiunea Alentejo, unde soarele lumineaza 3300 de ore pe an. Urmeaza sa produca 11 MW anual, asigurand initial 20 de gigavati pe ora. Va fi una dintre cele mai productive termocentrale solare din lume. Proverbul romanesc ca nevoia il invata pe om si-a gasit in Portugalia, tara totalmente dependenta de importul de energie, un promotor in gasirea si folosirea resurselor de energie recuperabila, autoritatile fiind hotarate sa investeasca in urmatorii cinci ani opt miliarde de euro in domeniul respectiv. Premierul acestei tari, Jose Socrates, a declarat, recent, ca pana in 2010 guvernul sau doreste sa asigure din surse recuperabile necesarul de 45 de procente din toata energia folosita de aceasta tara. Iata o gandire moderna, nu ca la sud de Dunare. Si n-ar fi nimic de cele ce se intampla pe acolo, daca proiectele care vor sa le faca n-ar avea repercusiuni asupra tarii noastre.
Beleaua bulgareasca de la Belene
Acum, la inceputul anului 2008, vecinii nostri de la sud de Dunare, impreuna cu Federatia Rusa, au revigorat proiectul CAER-ist din anii ’80, dezavuat atunci ca depasit, nou nout la inceput de mileniu, cand i-a dus mintea de a mai pune de un Cernobil, exact la o distanta de 110 km de Bucuresti.
Nu este cu nimic exagerat, daca se afirma, ca Romania ar trebui sa isi puna in valoare urgent statutul de tara europeana si sa intreprinda demersuri guvernamentale la Bruxelles si Strasbourg, dar si la toate cancelariile straine, pentru a semnala pericolul iminent legat de realizarea planului dezastruos la nivel european, de parca Cernobilul ar fi fost o glumita. Iar ecologistii romani, multi-putini cati sunt, sa isi dea mana cu cei din lumea intreaga pentru a dejuca un asemenea proiect morbid pentru vremurile pe care le traim. Memento de la care ar trebui sa se plece ar fi evocarea cutremurului din 1977, cand orasul Zimnicea – amplasat pe aceeasi falie seismica – a fost distrus in proportie de 80%. Ar trebui sa stie intreaga lume ca locul ales de liderii bulgari si rusi pentru amplasarea Cernobilului bulgar se situeaza la numai cativa zeci de kilometri de localitatea respectiva si la 110 km de capitala Romaniei, cam de doua ori cat pana la Sofia. Cred ca argument mai solid si palpabil decat acesta nu poate exista. Datorita actiunilor ecologistilor polonezi, nici pana in prezent, in Polonia, n-a fost construita o termocentrala nucleara cu tehnologie sovietica, cu toate ca planurile dateaza din anii ’70. Acolo nu s-a uitat si nu se uita experienta „inaintata” in domeniu, verificata la Cernobil. Daca bulgarii si altii tin sa o uite, romanii au obligatia sfanta de a n-o uita.
Ar mai fi de amintit ca, in Germania ultimului deceniu, unde cancelar este acum un fizician, s-a pus capat din fasa unor asemenea proiecte, ba chiar bazate pe tehnologii mai performante. Sa speram ca guvernantii romani vor renunta la bataliile interminabile dintre palate si se vor gandi cum sa raspunda la asemenea provocari, cunocut fiind ca zeci de Hiroshime se pot instala in coasta Romaniei devenind belele pentru multe generatii de romani, ca si de bulgari, greci, turci, sarbi sau unguri, asta e treaba lor. Si sa mai amintim ca bulgarii, care n-au acceptat sa participe la construirea unei hidrocentrale (pe carbune alb), dupa modelul celei de la Portile de Fier, accepta acum cu prea mare usurinta sa devina cea mai periculoasa tara din zona. Da, acum cand lumea civilizata de pretutindeni reflecteaza tot mai serios cum sa foloseasa sursele de energie recuperabile, dovedind, daca mai era cazul, defazarea lor fata de lumea civilizata.
Facturi mai scumpe
Comisia Europeana a ajuns ieri la un acord privind „pachetul de masuri cel mai complet din lume” pentru lupta impotriva incalzirii climatice, pentru un cost estimat la 3 euro pe saptamana pentru fiecare cetatean european pana in 2020, potrivit unui anunt facut de presedintele executivului comunitar, Jose Manuel Durao Barroso. Comisia Europeana a adoptat un plan privind reducerea de emisii de carbon in spatiul european, responsabile pentru incalzirea globala, sporirea utilizarii energiilor regenerabile si a combustibililor biologici, desi noile masuri vor duce la majorarea facturilor energetice. In conformitate cu acest plan, care trebuie aprobat de statele membre UE si de Parlamentul European, Sistemul de tranzactionare cu permise pentru emisii de carbon va fi extins pentru a include mai multe gaze si industrii. De asemenea, UE va impune cote pentru fiecare domeniu si fiecare stat membru. Noile masuri prevad diminuarea cu o cincime a volumului emisiilor de carbon si cresterea pana la o cincime a ponderii energiei regenerabile, precum cea eoliana si solara, pana in 2010. Presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a calificat pachetul de masuri virulent contestat drept „cadrul adecvat de adoptare a politicilor pentru transformarea economiei europene intr-una orientata spre mediu si pentru continuarea eforturilor internationale de protejare a planetei”. Comisia spera sa stimuleze negocierile in randul statelor industrializate pentru incheierea unui acord global privind incalzirea climei pana in 2009 pentru a limita acest fenomen responsabil de cresterea nivelului marilor si producerea de inundatii si secete. (D.E.I.)
„Vremea energiei ieftine s-a incheiat”
Planurile CE prevad implementarea de obiective pentru productia de energie regenerabila si reducerea emisiilor de carbon asupra carora au convenit liderii UE in martie 2007, dar noile masuri trebuie aprobate de statele comunitare si de PE. Noile masuri vor genera probabil opozitia statelor membre in functie de limita impusa fiecaruia. Comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, a declarat ca planul „ofera Europei un avantaj in cursa pentru crearea unei economii globale bazata pe emisii de carbon diminuate care va genera un val de inovatii si va crea noi locuri de munca in tehnologiile orientate spre mediu”.
Incepand cu 2013, centrele generatoare de energie vor obtine mai putine certificate de emisii de dioxid de carbon si vor fi nevoite sa le cumpere. Acest fapt implica o serie de costuri suplimentare pentru consumatori, care vor creste odata cu restrangerea numarului de certificate. Aceste certificate au fost pana in prezent gratuite, situatie care a dus la generarea de profituri financiare ridicate. Facturile la energie vor creste, de asemenea, pentru agentii economici si individuali din cauza utilizarii de noi tehnologii mult mai costisitoare decat cele clasice. Majorarea facturilor reprezinta un rezultat inevitabil al eforturilor de limitare a incalzirii globale, a declarat presedintele filialei britanice a companiei germane E.ON, Paul Golby. „Vremea energiei ieftine s-a incheiat”, a avertizat el. Masurile CE vor costa aproximativ 60 de miliarde de euro, a declarat Barroso. Alti oficiali comunitari au precizat ca noile masuri vor duce la majorarea cu zece procente a preturilor la energie electrica.
Sursa: Ziua
