Administratia are in vedere o multime de variante de obtinere a energiei
Administratia are in vedere o multime de variante de obtinere a energiei

ARAD – Strategia energetica a judetului, intre variante futuriste si refolosirea unor amenajari de pe vremea Austro-Ungariei.

Energie electrica produsa in microhidrocentrale amplasate pe Canalul Morilor, la Buteni, Rapsig, Bocsig, Mocrea si Nadab. Administratia are in vedere chiar „scoaterea de la naftalina” a unor amenajari hidrografice care au fost realizate in perioada Imperiului Austro-Ungar. In 10 ani, judetul Arad ar trebui sa isi reduca simtitor poluarea si consumul de energie conventionala. Faptul ca judetul Arad este unul sarac in resurse de genul carbunelui sau al gazelor naturale, are munti foarte putin inalti si nu are ape repezi, adecvate pentru producerea de energie, a determinat administratia sa caute resurse in alta parte.

Consiliul Judetean a afisat la transparenta Strategia Energetica a Aradului, un document valabil pe perioada 2010 – 2020. In strategie sunt cuprinse resursele de care dispune judetul si sunt formulate modalitatile de folosire a acestora. Ca „alternativa demna de luat in seama” a fost cuprinsa si „utilizarea unor amenajari hidrografice, a unor iazuri, lacuri si acumulari de ape, realizate in perioada Imperiului Austro-Ungar, care au pus in miscare gatere, mori, generatoare electrice, cum ar fi cele din zona Sebisului, Dezna, Prajesti”. Pe lista se regasesc parcuri de panouri fotovoltaice (unul este deja in constructie la Curtici), microhidrocentrale, un sistem de iluminat bazat pe led-uri pentru reducerea consumului, energie extrasa din rampe vechi de deseuri inchise sau in curs de inchidere, utilizarea de ape geotermale, gunoi de grajd folosit pentru producerea biogazului.

Desi cuprinde o multime de variante care, cel mai probabil, nu vor fi realizate, importanta acestei strategii este de necontestat. Ea va fi folosita de administratie chiar si pentru atragerea de fonduri nerambursabile. „Desi judetul Arad nu dispune de resurse (carbune, gaze) si forme de relief (munti si ape) adecvate pentru producerea de energie, totusi, printr-o inventariere si utilizare inteligenta a unor oportunitati, putem colecta un volum apreciabil de energie obtinut din utilizarea eficienta a energiei hidro, eoliana, solara, geotermala, biomasa etc.”, se subliniaza in strategia energetica.

Centrale eoliene

In document este cuprinsa si posibilitatea de realizare de centrale eoliene „pe Dealurile Vasoaiei (unde, de altfel, inainte de 1989 a si functionat o centrala eoliana pentru producerea de curent electric pentru salasele din zona Vasoaiei), pe Dealul Mocrei, pe dealurile din Podgoria Aradului, in defileurile Muresului, urcand chiar pana pe varfurile muntilor Codru Moma sau pe Platoul Izoi – Moneasa”.

Biogaz dupa sistem maghiar

Strategia prevede si masuri luate cu succes in tara vecina: „Pe teritoriul judetului Arad exista mai multe complexe zootehnice si porcine care produc o cantitate de gunoi de grajd. Complexele de la Curtici, Macea, Iratos, Complexele de porci Smithfield ar putea procesa gunoiul de grajd in instalatii de producere de biogaz care, pe langa faptul ca produc curent electric si caldura, mai si neutralizeaza gunoiul de grajd care poate fi astfel utilizat in agricultura. Administratiile oraselor judetului sau chiar municipalitatea ar putea gandi astfel de investitii care nu numai ca vor contribui la reducerea poluarii mediului, dar vor fi si o sursa puternica de energie (curent electric si caldura) asa cum ne arata experienta maghiara, din imediata vecinatate a judetului nostru. Astfel, o colaborare mai stransa in Euroregiunea DKMT ar putea pune in valoare in comun unele oportunitati aflate in zona noastra comuna. Colaborarea cu Institutul de Biotehnologii de la Szeged ar putea duce la retete de fermentare a gunoiului de grajd, a gunoiului menajer sau chiar a namolurilor de la statiile de epurare a judetului nostru”.

Sute de mii de euro

S-a calculat si necesarul de bani pentru retehnologizarea microhidrocentralelor realizate inainte de 1989, cum ar fi cele de la Iosasel, Dezna, Sebis si Mocrea: maxim 150.000 – 200.000 euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here