Comitetul de Implementare al Conventiei de la Espoo va analiza miercuri si joi, la Geneva, o solicitare transmisa in martie de Ucraina impotriva Romaniei referitoare la o presupusa incalcare a obligatiilor de mediu in ceea ce priveste constructia unor cai navigabile in Delta Dunarii.
Romania va fi reprezentata la reuniunea de la Geneva de o delegatie condusa de Grigore Baboianu, Guvernatorul Administratiei Biosferei Deltei Dunarii, si formata din reprezentanti ai Ministerului Mediului, Administratiei Nationale Apele Romane, Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos si Ministerului Afacerilor Externe.
„Pozitiile partii ucrainene referitoare la pretinsele incalcari de catre Romania, ale prevederilor Conventiei de la Espoo nu sunt fundamentate. Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nicio cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina”, informeaza Ministerul de Externe.
In plus, delegatia romana va puncta faptul ca activitatile la care face referire Ucraina in plangerea sa – cum ar fi amenajarea pentru navigatie a canalului Sulina, realizarea unor lucrari de dragaj si depunerea materialului dragat, sau executarea de lucrari hidrografice pe bratul Sf. Gheorghe – au fost finalizate, aproape in totalitate, inainte de ratificarea de catre Romania a Conventiei Espoo (29 martie 2001), deci prevederile Conventiei nu puteau fi aplicate in privinta lor.
In ceea ce priveste lucrarile intreprinse dupa data mentionata, acestea nu se incadreaza in prevederile Conventiei (care stabileste lista de activitati despre care se considera, inca din faza de proiect, ca sunt susceptibile sa provoace impact transfrontalier), fiind realizate in temeiul unor obligatii ce revin Romaniei conform unor conventii internationale, iar Ucraina a fost informata in privinta lor, precizeaza MAE.
„Prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale de profil fata de dezvoltarea proiectului Bistroe”, atrage atentia MAE.
Conventia Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier stabileste obligatia statelor parti de a evalua impactul de mediu al unor anumite activitati, inainte de inceperea acestora. De asemenea, stipuleaza obligatia statului de origine de a notifica alte state potential afectate si de a se consulta cu acestea cu privire la proiectele care au un impact transfrontalier probabil. Comitetul de Implementare are rolul de a supraveghea indeplinirea obligatiilor ce revin partilor la Conventie.
Romania a sesizat Comitetul de Implementarea al Conventiei referitor la neindeplinirea de Ucraina a procedurilor stipulate de Conventie in privinta realizarii unui canal de navigatie de mare adancime pe bratele Bistroe si Chilia ale Dunarii.
In urma demersurilor Romaniei si pe baza concluziilor Comitetului de Implementare, statele parti la Conventia Espoo au adoptat la Bucuresti, in mai 2008, o decizie prin care constata neindeplinirea de catre Ucraina a obligatiilor sale. Ulterior Ucraina a anulat decizia privind implementarea fazei a II-a a proiectului canalului de navigatie si a initiat consultari pe aceasta tema cu partea romana, consultari aflate in curs de desfasurare.
Ambasadorul Romaniei in Ucraina, Traian Hristea, a declarat recent, intr-un interviu pentru NewsIn, ca Romania va face in continuare eforturi pentru ca obligatiile privind mediul sa fie respectate. „Rezolutia Conventiei prevede cu foarte mare claritate ca pe perioada acestor negocieri si consultari nu se mai fac nicun fel de lucrari la canal. In mod normal trebuie oprit totul. Constatam, pe baza informatiilor din Ucraina, ca lucrarile sunt continuate si sunt justificate ca apartinand de faza intai a proiectului, lucru care nu este in totalitate adevarat, fiind vorba despre extensii la dig si alte lucrari care tin, de fapt, de faza a doua. In acest sens, noi vom continua demersurile atat in plan bilateral, cat si in plan ultilateral, pentru a readuce discutarea acestui proiect in limitele prevazute de catre obligatiile bilaterale si internationale pe care Romania si Ucraina le au in domeniul mediului”, a punctat acesta.
Canalul Bistroe a revenit in atentia publica in martie, cand Ministerul roman al Afacerilor Externe a anuntat ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime „Dunare – Marea Neagra” (Bistroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in mai ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa. Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo.
Partea romana a reiterat in repetate randuri ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.
Sursa: NewsIn
