Ce stim despre etichetarea organismelor modificate genetic si prezenta lor pe piata?

0
17
90% din soia folosita la prepararea produselor de post, cum este si branza tofu, este modificata genetic

Alimentele care contin organisme modificate genetic sunt, in general, semnalate prin eticheta. Insa majoritatea produselor au in compozitie, prin contaminare, „urme” de produse „mutante”.

Semnalarea pe eticheta a prezentei organismelor modificate genetic este obligatorie pentru toate ingredientele, aditivii ori aromele care au in compozitie peste 0,9% astfel de organisme. Mentionarea pe eticheta a organismelor modificate genetic se face indiferent de proportia respectivului ingredient in produsul finit, daca este in concentratie mai mare de 0,9%, potrivit legislatiei europene.
Majoritatea produselor alimentare contin intre 0,1 si 0,5 organisme modificate, prin contaminare involuntara in timpul procesului de fabricatie, potrivit Directiei Generale a Concurentei, a Consumului si a Opririi Fraudelor din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor din Franta.

In Europa, sunt autorizate circa treizeci de organisme modificate genetic (O.M.G.) pentru uzul alimentar uman si animal.Dintre acestea, cele mai „prelucrate” genetic sunt porumbul, soia, rapita, bumbacul, sfecla de zahar (tipul H7-1) si cartofii (Amflora). Insa principalele producatoare si exportatoare care isi asigura in acest fel culturile sunt Statele Unite, Brazilia si Argentina.

Ce riscuri implica pentru sanatate

Una dintre teoriile ce graviteaza in jurul subiectului „organisme modificate genetic” este ca nemaifiind nevoie de pesticide pentru a asigura vialibilitatea culturilor, ceea ce rezulta este mai putin nociv pentru sanatate. Insa artificiile genetice care se fac in structura plantelor pe care le consumam noi si animalele pentru consumul uman sa nu aiba chiar niciun impact asupra proceselor organice din corpul nostru?
Se pare ca nici macar alergiile, o consecinta observata in cadrul mai multor studii, nu este recunoscuta la nivel oficial in cazul organismelor modificate genetic aprobate in spatiul comercial european. Totusi, Joel Guillemain, expert in toxicologie la Agentia Nationala de Securitate Sanitara a Alimentatiei, a Mediului si a Muncii din Franta, citat de revista franceza „Sante magazine”, nici n-a confirmat, nici n-a infirmat: „Nu se poate afirma fara ezitare ca nu exista absolut niciun risc”.
Pe de alta parte, profesorul de Biologie Moleculara Gilles Seralini, de la Universitatea Caen, Franta, citat de aceeasi publicatie, a demonstrat printr-un studiu realizat pe sobolani ca hranirea cu porumb si cu soia modificate genetic determina inflamatii la nivel renal si disfunctii hepatice.

In viitor, etichetare si mai precisa

Tocmai prin prisma potentialelor riscuri pentru sanatate pe care le prezinta alimentele modificate genetic, mai multe state europene vor introduce ca masura obligatorie si semnalarea pe etichete a faptului ca alimentele nu au fost modificate genetic, ci doar potential contaminate (inclusiv procentul de contaminare). Asa se face ca pe eticheta unui pachet cu carne de pui, de exemplu, se va gasi inscris: „hranit fara O.M.G. (0, 1%)”, aceasta insemnand ca respectiva pasare prezinta grad mic de contaminare cu O.M.G.

Exista, totusi, vreo cale de a le ocoli?

Agricultura ecologica exclude utilizarea ingineriei genetice. Insa nici macar in cazul produselor inscriptionate cu sigla „AB” (agricultura biologica) nu exista garantii depline, pentru ca capacitatea de sigilare a acestor culturi nu este 100%. N plus, etichetarea lor se face la fel ca aceea a produselor obisnuite, fara a specifica filiera de productie.

O sinteza a legislatiei europene despre Organismele Modificate Genetice gasiti aici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here