Amenintarea este de o amploare considerabila.In functie de gradul de virulenta al noului agent patogen , o pandemie gripala ar cauza, dupa ONU , de la 1.4 la 70 milioane de morti.Si Banca Mondiala estimeaza ca impactul economic al acesteia s-ar ridoca la 3000 miliarde de dolari.
Dupa aproape 5 ani , aceasta amenintare nu mai este retinuta ca o simpla amenintare de catre responsabilii medicali.Ea este intarita de urgenta actualei epidemii animale de gripa aviara cu virusul H5N1 care se transmite la om.In acelasi timp , unii experti nu-s in masura sa spuna cand si unde va survenio epidemie ,daca aceasta va surveni.
La initiativa Organizatiei Mondiale a Sanatatii si in numele prncipiului precautiei , numeroase tari au elaborat planuri nationale ce vizeaza organizarea rapida a unor serii de actiuni colective preventive si curative ce se pot pune in pactica inca de la aparitia primelor cazuri.,,Considerand ca stadiul de pregatire al lumii la o pandemie era aproape nul acum 3 ani , nivelul actual de alerta si actiune reprezinta un succes major” , a declarat , la 21 octombrie la New York , David Nabarro, coordonator ONU al luptei contra gripei , cu ocazia unui raport pe aceasta tema. ,,Totusi, a adaugat ,mai sunt multe de facut pentru a ne asigura ca suntem pregatiti de a infrunta o criza mondiala de acest tip”.
ABSENTA COORDONARII
Principala vina este absenta coordonarii intre tari in ceea ce priveste masurile imperative ce trebuiesc luate pentru a asigura continuitatea activitatilor sanitare dar si economice , sociale , administrartive si politice.Raportul ONU observa ca cea mai mare parte a planurilor de raspuns national sunt , in esenta , centrate pe responsabilitatile sanitare , desi o pandemie ar avea impact major asupra tuturor aspectelor vietii cotidiene ce ar putea conduce la fenomene de panica colectiva.
Europa nu poate scapa de aceste criterii , cum o dovedesc o serie de prezentari facute , vineri 31 octombrie la Paris , in cadrul primelor zile europene ale scolii EHESP ,,A avut loc o evaluare a reactivitatii luptei nationale , ceea ce a dus la constatarea ca situatia in Uniunea Europeana este heterogena” a observat Didier Houssin , delegat interminisetrial francez insarcinat cu acest dosar.In virtutea principiului subsidiaritatii in ceea ce priveste sanatatea publica , Centrul european al controlului maladiilor , a creat in 2004 o baza la Stockholm ,mai mult pentru a dezvolta actiuni de consiliere si de sustinere a statelor membre care le solicita.
Conform lui Richard Coker (London School of Hygiene and Tropical Medicine ), doar o treime dintre tarile UE au elaborat strategii precise care vizeaza si asigura continuitatea activitatilor social-economice in cazul unei pandemii.Exista discrepante considerabile intre tari privind depistarea la frontiera , restrictiile de intrare pe teritoriu ale persoanelor ce vin din tari infestate la stocurile nationale de medicamente antivirale.,,Chiar si asa , desi am progresat , adevarul este ca nu suntem pregatiti ” , estimeaza M.Coker.
Alta incoerenta majora , denuntata de catre Antoine Flahaut , director al EHESP este : absenta constituirii unui stoc masiv de antibiotice si vaccinuri specifice exemplificand ca majoritatea victimelor gripei spaniole din 1918 au murit nu datorita unei infectii virale ci mai mult datorita infectiilor bacteriene pentru care nu existau tratamente preventive sau terapeutice.
http://www.lemonde.fr/planete/article/2008/11/03/l-europe-mal-preparee-a-une-pandemie-grippale_1113967_3244.html#ens_id=1114074
