E100, E300, E322 – adica vitamine, coloranti naturali sau lecitina. Acestia sunt cativa dintre aditivii alimentari considerati siguri, care se regasesc in alimente sau cosmetice, disimulati sub denumirea de E-uri. Dintre cele 350 de E-uri, numai 20 sunt considerate drept inofensive, spun specialistii.
Putina lume stie ca sub denumirea de E300 se ascunde vitamina C, substanta responsabila de intarirea sistemului imunitar. Vitamina C sau acidul ascorbic este un aditiv care ajuta la mentinerea culorii rosii a carnii si la conservarea gustului ei. Si aceasta nu este singura vitamina codificata cu E.
„E 306 este denumirea comerciala sub care se ascunde in alimente vitamina E. Aceasta are un rol antioxidant si de stabilizator de culoare. Se intalneste, adesea, in alimentele grase, deoarece ea impiedica oxidarea grasimilor”, explica prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare (ICA).
Ouale, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt cateva dintre sursele naturale foarte bogate in vitamina E.
Mai este si vitamina B12, care apare inscriptionata pe ambalajele preparatelor sub forma de E(i) 101. Se mai numeste riboflavina si este un colorant natural care se obtine din drojdie, oua sau ficat.
E160, colorant natural extras din tomate
Unul dintre E-urile cele mai bune, la categoria colorantilor, este E100 sau curcumina. Acesta este un colorant galben, care se regaseste, adesea, in sosurile curry.
Tot un colorant galben considerat inofensiv este si betacarotenul, care apare pe etichetele produselor ca E160 a (ii).
„Licopenul, cunoscut ca E160 d, este un colorant natural de culoare galbena sau rosie, care este extras din tomate. Mai exista si E163, adica antocianele, coloranti de la nuante de roz pana la albastru inchis. Ei sunt extrasi din fructe si legume si se intalnesc in special in sucuri, dar si in alte preparate colorate”, precizeaza prof. Mencinicopschi. Despre licopen se spune ca poate reduce riscul de aparitie a cancerului.
E162, din sfecla, nu se poate falsifica
Pentru cei care adora sfecla, specialistii au vesti bune. Din ea se obtine rosul de sfecla, E162, un colorant natural. „Acesta este cel mai sigur colorant, deoarece el nu se poate falsifica, spre deosebire de altii care pot intra in aceasta categorie”, adauga seful ICA. Substanta se gaseste in produse precum sucuri, lichioruri, prajituri, bomboane si produse de cofetarie, snacksuri.
Si ardeii iuti ori plantele comestibile se pot valorifica. Capsantina, adica E160c, este extractul de ardei iute.
Din plante se poate obtine un alt colorant natural, verde, cunoscut sub numele de clorofila sau E140 (i). Este extras din plante comestibile si are un efect dezinfectant, putand combate si halena. Substanta poate fi intalnita in produse precum pasta de dinti, apa de gura, dulciurile colorate.
E322 este prescurtarea lecitinei din ciocolata
Intalnita adesea in ciocolata, lecitina apare pe ambalajul produselor cu codul E322. Se regaseste si in sosuri, maioneze si in toate produsele care au nevoie de un emulgator (substanta care tine la un loc grasimea cu apa), mai spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Lecitina poate proveni si din soia modificata genetic.
Poate nu va gandeati la el, dar propolisul este si el un aditiv natural, care intra in compozitia alimentelor sau cosmeticelor, cum ar fi cremele. „Propolisul este un produs apicol extraodinar de bun. Are un efect puternic dezinfectant si se utilizeaza ca si conservant. Se gaseste in cremele naturale din plafare, iar cosmeticele respective sunt recomandate persoanelor cu alergii cutanate”, sustine biologul Livia Nena.
Mencinicopschi atrage atentia insa, ca o parte dintre aceste E-uri bune au si variante de sinteza. Consumatorii nu pot afla insa acest lucru, deoarece nu se specifica pe eticheta. Totusi, un indicator poate fi pretul produsului. In spatele unui aliment scump se pot ascunde E-uri bune. Acestea sunt insa mai rar intrebuintate de producatori, din cauza pretului ridicat, si sunt inlocuinte cu variantele sintetice.
Sursa: Realitatea
