Experimentarile in natura si cu natura din ultimele sapte decenii

0
41
Experimentarile in natura si cu natura din ultimele sapte decenii

Experimentarile in natura si cu natura din ultimele vreo sapte decenii au demonstrat clar ca mintile luminate din lume (savanti, cercetatori), ca si „iubitii” conducatori de state de pretutindeni au uitat de vechea intelepciune populara – unde dai si unde crapa – intervenind brutal in dezvoltarea fireasca a acestei Naturimama si periclitand-o grav. S-ar putea aduce exemple cu miile – si la noi, si la altii. Bunaoara, maghiarii in a doua jumatate a secolului trecut au cheltuit vreo 5 miliarde de dolari ca sa usuce mlastinile naturale din vecinatatea vestitului lac Balaton, pentru ca acesta sa inceapa a se innamoli catastrofal. Ca sa repare dauna si sa refaca mlastinile cu toata flora si fauna lor caracteristica, tara a cheltuit de trei ori mai mult (15 miliarde dolari), dar au salvat unica lor sursa mai importanta de apa. Republica Moldova n-a fost scutita nici ea de asemenea experimente. Inca nu s-a sters din memorie saparea canalului din Bugeac, menit sa faca oaza infloritoare aceasta zona, dar cu apa sarata din Ialpug. S-au dus pe apa sambetei vreo 110 milioane ruble rusesti (cifra oficiala) si cateva mii de hectare de pamant, in urma salinizarii, au fost transformate in pustiu.

Dar cate interventii si proiecte necugetate au fost realizate pe aceasta palma de pamant? Cei mai vechi ca varsta isi mai amintesc de baltile mlastinoase de pe Raut, din coastele Orheiului, unde era o priveliste obisnuita sa vezi cocostarci cu serpi in cioc. Natura se razbuna in felul ei, Rautul devine un parau… E bine, totusi, ca dupa ce ne-am fript, incercam sa ne trezim si sa reparam cate ceva din ce-am intors pe dos. Proiectul „Raul Camca – in albia istorica” e un exemplu de desteptare in acest sens (tin sa mentionez ca denumirea raului Camca e denumirea populara, iar cea stiintifica e Camenca). Adica, pana in anii 1960 raul Camca avea albie paralela cu cea a raului Prut pe o distanta de peste 45 km, langa satul Valea Rusului din raionul Falesti. Pe atunci desecarea luncilor cu vegetatie abundenta de pe malurile raurilor fiind o politica statala oarba, langa localitatea Balatina rauletul a fost intors din cursul sau, datand de secole, direct spre Prut, pentru aceasta sapandu-se canalul Balatina-Prut. Ca urmare a fost uscata o suprafata de 20 mii hectare de lunca, apele freatice au capatat un grad excesiv de salinitate, pe pamanturile desecate au aparut solonceacuri, solurile au degradat, pierzandu-si fertilitatea de alta data. Si nu doar atat. Rezervatia „Padurea Domneasca”, una dintre putinele paduri seculare de lunca, in care dainuiesc inca mai mult de 100 ha de stejari seculari (200-300 ani), a inceput sa sufere din cauza salinizarii.

Mai ales, stejarii seculari se usuca. Iata de ce readucerea Camcai in albia veche va fi in masura sa repare pagubele provocate de oameni naturii. In acest scop va fi lichidat digul Balatina-Prut, canalul din satul Chetris si digurile de pe tot cursul raului – de la Balatina pana la Valea Rusului. In incheiere am vrea sa mentionam ca nu e rau fara bine. Pentru ca la reabilitarea raului vor fi angajati locuitorii satelor Balatina, Cuhnesti, Moara Domneasca, Chetris etc. Aici nu e vorba doar de constructia unui nou canal cu dig, dar si de impadurirea malurilor, de curatirea vechii albii, care pe o buna parte s-a transformat in gunoisti. Cu alte cuvinte, isi vor aduce contributia la aceasta actiune de anvergura nu doar cei varstnici, ci si elevii scolilor din localitatile invecinate cu vechea albie – cea istorica.

Ion BĂTRÂNU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here