Reprezentantii permanenti ai statelor membre ale Uniunii Europene au propus, in a doua jumatate a lunii decembrie, ca exploatarea gazelor de sist sa nu mai fie conditionata de consultarea comunitatilor locale, si, totodata, ca evaluarile impactului de mediu sa fie mult mai blande decat in prezent.
Ambasadorii statelor membre ale UE s-au reunit la 20 decembrie, in cadrul Comitetului COREPER I, si au autorizat Presedintia Consiliului UE sa transmita Parlamentului European o scrisoare conform primei lecturi legislative in ce priveste o propunere a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA).
Se doreste modificarea Directivei privind Impactul de Mediu, astfel incat companiile extractoare de gaze si petrol de sist in UE sa aiba mult mai multe beneficii.
Noile reglementari propuse exclud evaluarea sistematica a impactului de mediu si, in acelasi timp, elimina recomandarea potrivit careia companiile sunt nevoite sa informeze in avans comunitatile care urmeaza sa fie afectate de exploatare si sa obtina un aviz pozitiv de la institutiile centrale si locale.
Conform naturalgaseurope.com, reprezentantii statelor membre ale UE au cazut de acord “sa mearga mai departe cu noua reglementare in privinta evaluarii impactului explorarii gazelor si petrolului asupra mediului, fara sa se citeze in mod special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de sist, asa cum recomandase o comisie a Parlamentului European”.
Ambasadorii au decis practic sa nu ia in considerare doua amendamente aduse de europarlametari privind proiectul de directiva initiat de Comisia Europeana, scrie Revista22.
In cadrul primului amendament se prevede ca “in conformitate cu principiul precautiei”, proiectele privind gazele de sist si petrolul de sist, gazele din formatiuni compacte si metanul din straturile de carbune “sa fie supuse in mod sistematic evaluarii impactului asupra mediului”.
Un alt amendament face referire la tipurile de proiecte pentru care sunt necesare informari intense ale comunitatilor locale si uneori chiar ale comunitatilor statelor vecine care ar putea fi afectate de acele proiecte, si totodata obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile centrale si locale relevante.
Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restrictii “explorarea, limitata la etapa ce implica utilizarea fracturarii hidraulice, si extractia titeiului si/sau a gazelor naturale capturate in straturi de sist care contin gaz sau in alte formatiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate si porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasa”.
Cu alte cuvinte, amendamentul care nu a fost luat in considerare de COREPER ar fi presupus faptul ca, printre altele, statele membre ar fi fost nevoite sa ia “masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la solicitarea de aprobare de dezvoltare si in cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de sist”.
Pentru a intra in vigoare, aceste reglementari vor necesita aprobarea Parlamentului European si a ministrilor de Mediu din tarile Uniunii Europene.
