Un studiu asupra localitatilor pastorale evidentiaza falimentul stanelor, pierderea obiceiurilor si mestesugurilor

0
41
Un studiu asupra localitatilor pastorale evidentiaza falimentul stanelor, pierderea obiceiurilor si mestesugurilor

Un studiu asupra a 14 localitati pastorale din judetele Sibiu, Arges si Valcea, desfasurat pe parcursul a doi ani, evidentiaza falimentul economic al stanelor, pierderea obiceiurilor si mestesugurilor specifice acestor locuri. Pus in practica de numerosi profesori, cercetatori si economisti romani, cu sprijinul Guvernului Norvegiei, studiul arata ca acest imens patrimoniu poate fi salvat numai daca va fi inclus in programe de turism cultural.

Romania mai produce un paradox, dupa multe altele. Pana si nemurirea e aproape de-a se termina.Iar asta se intampla in satele de munte. Nu numai ca nemurirea, cum se zice, s-a nascut la sat, dar despre aceste comunitati din zona montana s-a spus mereu ca reprezinta ultimul refugiu al traditiilor si mestesugurilor din tara asta. Satele de munte – cati straini vin la noi si le apreciaza frumusetea?! Se fac reportaje la televiziuni din Occident despre autenticitatea satului romanesc din zona montana. Aproape ca occidentalii, impachetati in plasticul lor, devin poeti cand viziteaza Carpatii Romaniei. Dincolo de poezie, din pacate, este o realitate mai mult decat ingrijoratoare. Suflul civilizatiei moderne, al kitsch-ului, dar si criza economica, si nu in ultimul rand nepasarea romanilor fata de propriile lor radacini, au facut ca si ultima reduta a traditiilor noastre, din satele de munte, sa fie aproape cucerita.

14 sate de munte din Sibiu, Arges si Valcea, sub lupa unui studiu de doi ani

Nu este insa doar o simpla privire de ansamblu asupra acestei situatii. Trebuie spus ca totul a fost studiat in amanunt, viata oamenilor, obiceiurile lor, meseriile pe care le mai practica azi. Oameni din satele de munte din judetele Sibiu, Arges si Valcea. Un amplu studiu despre starea acestor oameni s-a facut de-a lungul a doi ani – 2009 si 2010 – in satele din Marginimea Sibiului, o zona etnografica de exceptie a Romaniei, cuprinzand localitatile Saliste, Poiana Sibiului, Rod, Tilisca, Jina, Raul Sadului, Sadu, Gura Raului, Rasinari si Cartisoara, dar si in judetul Arges, in satele Corbeni, Rucar si Domnesti, plus comuna Vaideeni din judetul Valcea. Profesori universitari, studenti si voluntari au mers pe teren si au evaluat situatia din acest moment si potentialul de viitor al celor 14 comune, mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea turismului, avand la baza tocmai traditiile si meseriile locului. La realizarea studiului au contribuit Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Pitesti, Societatea „Progresul silvic” din Sibiu, Camera Agricola din Sibiu si Serviciul Public Salvamont Sibiu. Tot acest studiu a fost sustinut de guvernele Norvegiei, Islandei si Principatului Liechtenstein. Directorul de proiect, profesorul universitar Mirela Stanciu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, spune ca alegerea localitatilor studiate s-a facut pe baza catorva criterii – sa fie din zona montana, iar fenomenul depopularii sa fie mic. E vorba de comune care au intre 1.600 si 6.900 de locuitori. Dar cel mai important criteriu a fost ca aceste localitati au o seculara traditie a pastoritului.

Stana de azi – „o intreprindere traditionala falimentara”

Zone de basm, acolo, sus, in munti, printre ciobani, mioare, stane si legende de pe vremea dacilor. Hai sa vedem insa realitatea. Ce mai e stana in ziua de azi? „Stana, ca intreprindere pastorala traditionala, e falimentara”, se arata in studiu. Si nu sunt doar vorbe. S-au luat cele trei localitati din judetul Arges – Rucar, Corbeni, Domnesti. Cercetare amanuntita a veniturilor si cheltuielilor intr-un an de zile, adica anul 2009. E vorba aici de noua familii care si-au notat, intr-un an, toate cifrele acestea. Cele noua familii au acceptat astfel sa intre in studiu si au completat formularele. Atentie, aceste noua familii au in total 2.650 de oi si 75 de bovine. Cele noua familii insumeaza 41 de oameni. S-a facut un tabel detaliat cu privire la veniturile si cheltuielile celor noua familii – vanzari de produse din prelucrarea laptelui, vanzarea carnii, vanzarea laptelui ca atare, vanzarea de animale vii. Apoi cheltuielile celor noua familii – necesitatile locuintei, benzina pentru masinile cu care oamenii se duc la targuri, sa-si vanda marfa, cheltuielile cu hrana animalelor, cu salariile ingrijitorilor de animale, cu tratamentul veterinar, cu intretinerea pasunilor proprii sau a pasunilor inchiriate. De pilda, intr-un an, cele noua familii obtin 15.464 de lei din vanzarea preparatelor din lapte, 41.285 de lei din vanzarea carnii de la animalele sacrificate, 1.777 de lei din preparate pe baza de carne sau 56.621 de lei din vanzarea animalelor vii. La cheltuieli avem cateva exemple, cum ar fi benzina – 8.162 de lei intr-un an, la cele noua familii, 1.350 de lei cu intretinerea pasunilor, 3.375 de lei cu tratamentele veterinare, 17.600 de lei cu plata salariilor catre ingrijitori, 61.238 de lei reprezentand furajele si fanul pentru animale. Si sunt doar cateva cifre. Se trage insa linie pentru cele doua mari capitole – venituri si cheltuieli, in anul 2009, pentru cele noua familii de crescatori de animale. Si iata ce rezulta – venituri de 137.190 de lei si cheltuieli de 148.158 de lei. Specialistii observa ca veniturile familiei pastorale nu vin de-a lungul intregului an, ci mai ales in preajma sarbatorilor mari, cu precadere de Pasti. Tendinta oamenilor din satele de munte e de a-si sacrifica animalele. Mai mult de 30% din veniturile familiei vin din vanzarea carnii ca atare – tai animalul si-l vinzi. Nu mai este, in schimb, rentabil sa prelucrezi carnea, sa faci din ea produse traditionale. Si asta se vede din faptul ca doar 1,3% din venitul anual al familiei este asigurat din prelucrarea carnii. Este tras un semnal de alarma in legatura cu ceea specialistii denumesc „autodistrugerea ocupationala a stanei, prin sacrificarea animalelor”. Pastoritul mai poate, in astfel de conditii, sa supravietuiasca, financiar vorbind, in momentul de fata, fie cu ajutorul subventiilor de la stat, fie din agroturism.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here