Dupa sute de experimente, cercetatorii romani au reusit sa obtina soiuri de fructe si legume care ies dinpepenele fara samburi tiparele formelor obisnuite.

Inventiile in alimentatie cu rezultate, daca nu bizare, cel putin nastrusnice si-au facut aparitia si in urma muncii de cercetare a specialistilor romani. Zeci de ani petrecuti prin laboratoare, apoi in camp, la cules roadele hibride, i-au facut sa-si treaca printre „inventii” fructe fara seminte, tulpine fara tepi, dar si mai multe vitamine sau proteine in continutul legumelor.

Daca japonezii au reusit sa creasca pepeni patrati pentru a eficientiza spatiul din frigider, iar olandezii si norvegienii au
obtinut rosiile negre, doar pentru culoarea ciudata pe care o dau in farfurie, si romanii s-au intrecut sa „inventeze” legume si fructe bizare ca forma, dar imbunatatite ca gust si productie la hectar.

Munca unor cercetatori din Romania a dus la crearea unor soiuri care ies din tiparele formelor obisnuite, sunt mai bune decat „originalul”, iar culoarea iti fura ochii. Piersicile plate, pepenii fara samburi, murul fara spini sau fasolita sunt produsele noi pe care cercetatorii le-au brevetat in laboratoare, in incercarea de a obtine noutatea care sa atraga consumatorul.

Cu gust de miere si smochine

Nu mai putin de 30 de ani i-au trebuit doctorului inginer Liana-Melania Dumitru, de la Statiunea de Cercetare si Productie
Pomicola Constanta, pentru a obtine un soi de piersic cu fructe plate.

Cele trei decenii de cercetari, in care a facut experimente, piersica „Monica” a devenit plata, cu o aroma „de miere si smochine”, asa cum spune Liana. Nu a lucrat numai la aspect si gust, ci si la cantitatea de fructe a unui pom roditor: 31 de kilograme la recolta.

„Turtitele Dobrogei”, asa cum sunt alintate de Liana Dumitru, se coc pe la mijlocul lunii august si au samburi de dimensiuni
reduse, fapt care duce la obtinerea unei cantitati mai mari de pulpa pe fiecare fruct. Ameliorarea unui astfel de soi de piersic cu fructe plate inseamna un efort material important, precum si timp indeajuns de mult pentru a urma pasii necesari inregistrarii hibridului la Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor din Romania (ISTIS).

Astfel, la inceput are loc polenizarea si obtinerea soiului hibrid, apoi semanatul samburilor si obtinerea puietilor hibrizi,
testul de calitate si selectia hibrizilor si verificarea productivitatii. Testul final este dat in fata celor de la ISTIS Romania, care isi vor da acordul final privind inregistrarea hibridului in Registru si in Catalogul oficial al soiurilor. Abia atunci rodul muncii cercetatorilor „intra in lume”, soiul certificat avand pretentia sa fie unul cu „pedigree”.

Lubenite fara samburi, marca Dabuleni

Pepenii verzi fara seminte, inventati de japonezi prin procedee avansate de genetica, au fost cercetati si de specialistii
romani. Investitiile mari din laboratoare au dat si roade: miezul pepenelui verde fara seminte este mai crocant si mai dulce decat al unuia cu seminte. Continutul in zahar al pulpei lubenitelor creste la 10-11%, iar in vitamina C si saruri minerale este mai ridicat decat in cazul pepenilor obisnuiti.

Specialistii Centrului de Cercetare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri de la Dabuleni au obtinut si ei trei soiuri de pepeni
verzi fara seminte, adaptati conditiilor aride din aceasta zona. Botezati haios cu numele Boston F1, Aramis F1 si Stabolite
F1, cercetatorii au crescut si productia la hectar, ajungand pana la 70 de tone.

Clientii dau tonul

Cultivarea in masa a pepenilor fara samburi presupune existenta, pe acelasi teren, in randuri alternative, atat a plantelor care vor produce pepeni fara seminte, cat si a celor dintr-un soi pole nizator obisnuit. Asa cum spun specialistii, noile soiuri au aparut odata cu standardele ridicate de localuri, dar si de clientii care-si permit, oarecum, sa dea mai multi bani pe inventiile alimentare.

„Pepenele verde fara seminte este un fruct tot mai solicitat de consumatori. Marile restaurante din lume ofera clientilor cu
pretentii pepeni fara semin te sau diferite salate si aranjamente cu fructe care contin si pulpa de pepene, taiata sub diferite
forme. Hipermarketurile europene deja comercia – lizeaza pepeni verzi de 2-3 kg, cu sau fara seminte, dar au preturi de 2-3 ori mai mari”, spune cercetatorul Vasile Toma.

Murul fara spini

Munca cercetatorilor de la Institutul de pomicultura Pitesti a avut ca rezultat soiul de mure care creste pe rugii fara spini.
Pentru a sari in ajutor culegatorilor care pana nu de mult se lasau intepati de spinii tulpinelor, specialistii au pus cap la
cap studiile si au obtinut certificat pe „murul fara spini”.

Pornind de la „rugii” de mur salbatic cu ghimpi, prin metode specifice de ameliorare, specialistii Institutului de Pomicultura
Maracineni au obtinut 22 de soiuri de mur cu tulpini netede. O planta fara ghimpi produce intre 1,5 si 12 kg de fructe pe an
si, chiar daca nu da „tepe”, ciclul de productie este intre 5-10 ori pe an.

CALITATE, ASPECT

Fasolita are mai multe proteine

La Centrul de Cercetare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri de la Dabuleni este cultivata, deocamdata la nivel experimental, si fasolita. Hibridul este o specie de leguminoase care se dezvolta in conditii de seceta, dar ceea ce o va face inventia alimentatiei este calitatea sa de a nu provoca disconfort cauzat de gazele formate in tractul digestiv.

Fata de fasolea obisnuita, boabele de fasolita nu absorb foarte multa apa si nu au coaja tare, gratie cantitatii mici de celuloza continuta. Cele doua soiuri de fasolita obtinute de cercetatorii din Dabuleni, botezate cu numele Aura si Ofelia, au mai multeAura proteine, dar si un continut ridicat de amidon.

ASPECT

Vanata alba de la Vidra

Dr. Mihai Tudor de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vidra a facut a schimbat culoarea vinetei obisnuite si a facut-o alba. Dupa ani de ameliorari si hibridari, cercetatorul de la Vidra a obtinut o vanata a carei pulpa este mai densa in raport cu celelalte soiuri si are un continut mai mic de celuloza. Pe langa faptul ca este digerata mai usor, specialistul pune o bila alba si aspectului pe care il da leguma in felurile de mancare.

Sursa: EVZ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here