Cand spun suta la suta eco ma refer total independenta de orice infrastructura obisnuita.
Exista si un termen specific pentru asa ceva in engleza si se numeste off the grid. Si nu e doar asta senzational, ci si faptul ca ferma in sine, constructiile sunt facute fara niciun fel de cui, numai prin imbinarea lemnului. Si lemnul a fost transportat de catre oameni, deci fara masini care sa polueze in vreun fel. Si lemnul n-a fost tratat decat cu ulei de in, dar a fost recoltat intr-o anumita perioada astfel incat sa aiba cat mai putina seva, deci umiditate redusa. Si hai sa incep cu inceputul ca sa-ti dai seama de ce este unic acest loc pentru ca merita sa afli ca se poate trai total independent si sa te bucuri totodata de confort.
Ferma asta este pe locul unui teren care in perioada comunista a apartinut statului polonez. In 1999 agentia statului polonez l-a scos la vanzare, iar Andrzej si Agnieszka au cumparat cele peste 60 de hectare aproape de granita cu Ucraina. Normal ca lumea i-a considerat nebuni, mai ales ca terenul nu era unul fertil, aici fiind in principal pasuni si fanete, nu existau nici drumuri, nici electricitate, nimic. Dar Andrzej este doctor in biologie, specialist in castori, dar si un impatimit al tamplariei, pasionat de ecoturism, fauna si flora salbatica. Partenera lui de viata Agnieszka este inginer de mediu si eco-designer, de asemenea vegetariana convinsa si pasionata de gradinarit. Nici nu se putea un cuplu mai eco, ca sa spun asa. Ei bine, ei au avut un VIS: ferma eco.
Au cumparat ei in 1999 terenul generos din Muntii Carpati, dar pentru ca visul lor sa capete contur au trecut ceva ani. Au stat si au planificat totul ca doi oameni de stiinta, iar in 2003 au stiut exact ce si cum vor sa faca. Au trecut la actiune cu planurile facute ca sa obtina aprobarile necesare si sa-si investeasca banii programat in ceea ce urmau sa faca. In primavara anului 2004 au inceput prin a curata locul unde urmau sa ridice casa, sa construiasca drumul, sa caute apa, sa descarce bustenii si sa prepare fundatia pentru casa. Din iulie 2004 munca grea a inceput. Au intins doua corturi ce urmau sa fie locuinta lor si a tamplarilor pentru urmatorii doi ani de zile. Da, ai citit bine – doi ani de zile. Si-au facut practic un atelier in aer liber, iar tamplarii, n-ai sa crezi, dar au fost adusi din Ucraina, tara unde exista super meseriasi in constructia caselor de lemn, niste oameni zdraveni si foarte harnici cunoscuti ca neamul hutulilor.
Agnieszka, inginer de mediu si Andrzej, doctor in biologie – cei doi proprietari care au construit Ecofrontiers, despre care spun ca e prima si singura ferma 100% eco off the grid din lume.
Prima data au facut fundatia pentru casa principala, pentru care au turnat beton, iar prietenul lor Krzysiek, tamplar de meserie, a inceput cu constructia grajdurilor pentru cai. Da, cei doi oameni de stiinta vroiau sa creasca aici cai. Ucrainienii au venit in septembrie si cuplul nostru eco i-a dus la Muzeul din Sanok pentru un scurt training in privinta constructiei pe care si-o doreau fara cuie, fara chimicale, dar conform tehnicilor traditionale vechi. In doar sase saptamani, o mare parte din constructie a fost ridicata exclusiv manual, fara scule elctrice, fara apa la indemana, deci greu. In noiembrie 2004 au instalat prima eoliana mica, pe o vreme cand deja a inceput sa ninga. Au fost foarte fericiti, asta pana cand temperatura a coborat sub -15 grade Celsius, iar viata in cort n-a mai fost deloc boema. Au hotarat sa se mute intr-o camera a casei, desi aceasta nu era gata.
In casa, au improvizat pe timpul iernii un loc de stat, unde au instalat si o mica soba pe lemne. A fost foarte frig si o iarna grea, au fost rupti total de civilizatie, asa ca mai schiau, cand puteau, pana in cel mai apropiat sat ca sa cumpere cele necesare. In iunie 2005 au reinceput constructia casei cu al doilea grup de tamplari ucrainieni, iar in acelas an, in decembrie, ferestrele mari ale casei au fost instalate. Gata, puteau sa treaca la finisajele interioare si sa se mute in casa. Si grajdurile si anexele au fost finalizate. La mijlocul lui 2006 au terminat de tot, trasformand locul abandonat intr-unul perfect pentru practica sustenabilitatii ecologice. Ce inseamna asta? Ce crezi ca am terminat? Nu, acum stai sa-ti spun despre tehnologiile aplicate aici. E foarte interesant!
Nu stiu daca tu crezi sau nu in Feng-Shui (care se pronunta fang-soi), dar Andrzej si Agnieszka au conceput totul tinand cont de asta, atat in privinta pozitionarii cladirilor pe teren, cat si in raport cu punctele cardinale. Ok, dar fii pe faza, toata energia electrica este produsa de doua eoliene si de panouri fotovoltaice dotate cu baterii, sistemul fiind creat si instalat de catre cei doi. Cand conditiile meteo sunt defavorabile, electricitatea este asigurata de un generator care functioneaza cu bio diesel. Nu calca nimic pentru casa, totul este uscat natural si intins natural. Apa calda este furnizata vara prin sistemul cu panouri fotovoltaice, iar iarna sobele pe lemne incalzesc si apa. De asemenea, sobele asigura si incalzirea apei din radiatoare si tevile trase prin pardoseala. Pentru grajd, caldura este asigurata cu ajutorul unui semineu larg alimentat cu lemne.
Acum hai sa-ti spun cat de ingenioase sunt sistemele de reciclare a apei menajere si a resturilor. Inainte insa trebuie sa-ti spun ca au facut un iaz in care colecteaza toata apa de ploaie. Au in apropiere si un rau, populat cu castori. Exista doua statii de epurare a apelor reziduale si ambele sunt gradini! Da, ai citit bine gradini! Una purifica apelele uzate de la casa principala, cea de a doua trateaza reziduurile provenite de la canalizare, adica urina si fecale. Andrzej si Agnieszka si-au folosit cunostintele in biologie pentru a alege plantele care pot curata natural apele uzate. Spre exemplu, floarea soarelui poate face asta, iar semintele sunt date mai apoi, pe timp de iarna, pasarilor. Cu apele purificate de plante uda mica livada pe care au plantat-o langa casa. Urina si fecalele de la cai sunt colectate separat si folosite pentru fanete, dupa ce se matureaza timp de doi ani de zile. Practic sunt transformate in fertilizator organic pentru orhideele salbatice care cresc pe terenul lor.
La interiorul casei totul este facut de cei doi. Mare parte din mobila a fost realizata din resturi de lemn reciclate, dar si corpurile de iluminat si obiectele decorative sunt facute de ei, in principal de catre Agnieszka. Soba de lut din living este construita tot de catre ei, la fel si locul de gatit cu caramida refractara din bucatarie. Si saltelele sunt igienice si eco, iar ele sunt asezate pe paturi facute de cei doi. Au muncit mult si cu pasiune. Ei spun ca e primul si unicul loc de acest fel din lume. Au primit si certificari privind sustenabilitatea proiectului lor. Si este fantastic ca in tot acest timp n-au renuntat la slujbele lor pentru ca cercetarea se face si pe teren, nu-i asa?
Cert este ca acum oricine se poate programa sa stea la ei. Au deschis casa si in regim de pensiune. Este ocazia perfecta ca in timpul vacantei sa afli tot ce inseamna o ferma eco chiar de le ei, care sunt oameni de stiinta, specialisti in mediu. Acum au si ferma de cai, dar au grija sa atraga si pasarile rare in zona, sa contribuie la cresterea populatie de castori si sa incurajeze dezvoltarea faunei speciale (cum ar fi orhideele salbatice). Viitorul lor proiect este sa dezvolte soiurile vechi de pomi fructiferi si sa faca aici o livada in toata regula. Cei doi oameni de stiinta afirma ca este primul si unicul loc de acest gen din lume, adica prima si unica ferma 100% eco, off the grid. Eu inclin sa-i cred tocmai pentru ca s-au documentat si pentru ca sunt specialisti in domeniu. Uite, ai multe informatii si pe site-ul lor ecofrontiers.net. Merita sa intri si sa zabovesti ore intregi ca ai ce sa gasesti. Pana atunci sper ca povestea lor si casa lor sa te inspire si pe tine!
