Un hibrid rezistent si productiv de floarea-soarelui va lua nastere in urma unui proiect de cercetare international. Americanii si francezii vor da bani grei pentru studierea secventei ADN a florii-soarelui, in vederea obtinerii unui soi care sa furnizeze mai multa hrana si bioetanol.
Cercetatorii si-au pregatit bine planul: vor sa incruciseze o floarea-soarelui obisnuita cu o specie endemica de planta cu frunze argintii, din Texas, pentru a produce un hibrid cu flori mari, doldora de seminte si cu tulpini umplute cu un complex de zaharuri ce pot fi transformate in etanol, informeaza The Associated Press.
Planta texana, rezistenta la seceta, este cunoscuta pentru tulpina lemnoasa, cu un diametru de peste zece centimetri, care poate creste pana la cinci metri inaltime.
„Din moment ce este cea mai apropiata ruda a florii-soarelui, ar trebui sa avem cea mai mare incredere ca planta texana ii va imprumuta hibridului mai multe dintre caracteristicile acesteia”, spune liderul proiectului de cercetare, Loren Rieseberg, care este profesor de botanica la Universitatea din Columbia Britanica.
Schema genomului pentru 24.000 de specii
Oamenii de stiinta intentioneaza sa identifice genele responsabile pentru caracteristicile importante in domeniul agricol, cum ar fi continutul de ulei din seminte sau toleranta plantelor la seceta si la pesticide.
Ulterior, echipa care gestioneaza activitatile din acest proiect vrea sa intocmeasca o reprezentare schematica a genomului plantelor din cea mai mare familie a florii-soarelui, cunoscuta in stiinta drept „Compositae”. Aceasta cuprinde peste 24.000 de specii de floarea-soarelui, laptuci, anghinare, margarete, papadie etc.
Cercetatorii spera ca peste cinci ani vor fi capabili sa puna bazele unui program de incrucisare a plantelor in care intelegerea genelor va duce la diminuarea semnificativa a timpului necesar dezvoltarii hibrizilor. Activitatile coordonate de Rieseberg sunt deja benefice industriei, potrivit lui Larry Kleingartner, directorul Agentiei nationale pentru floarea-soarelui din SUA.
„Cercetarile ne-au ajutat sa identificam niste caracteristici care vor face ca noile plante sa fie mai rezistente la bolile ce le distrug tesuturile si care, implicit, afecteaza productia si calitatea culturilor. Acest tip de informatie este atat de important tocmai pentru ca nu va fi nevoie sa pierdem opt ani pana cresc plantele ca sa analizam rezistenta acestui hibrid. Vom cunoaste curand efectele, pe baza proprietatilor moleculare”, a mai spus KleinGartner.
Proiectul este finantat de guvernul Canadei, de departamentele pentru Energie si Agricultura din Statele Unite ale Americii si de Institutul National pentru Cercetare Agricola din Franta. In 2008, un alt grup de cercetatori a schematizat genomul porumbului si l-a postat pe internet. Ulterior, companiile de seminte si-au marit semnificativ productivitatea. La fel s-a concretizat si studiul genelor orezului, ale cartofului sau ale strugurilor.
Sursa: Adevarul
