O noua posibila extinctie. Flora si fauna lumii se confrunta cu o pierdere fara precedent a speciilor, fenomen comparabil cu marile extinctii ale preistoriei. Mediul marin se degenereaza mai rapid decat se prevazuse, din cauza efectelor cumulative ale mai multor fenomene, de la incalzirea globala la acidificarea apei, pescuitul excesiv si poluare. Este concluzia raportului unui grup de 27 dintre cei mai respectati experti reuniti la Oxford, de Programul International privind Starea Oceanelor si Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii. Raportul sugereaza ca extinctia speciilor, de la pestii mari la coralii minusculi, este direct comparabila cu celelalte cinci extinctii in masa din istoria planetara, cand mare parte din viata de pe glob a disparut. Prima extinctie a avut loc acum 450 de milioane de ani, la pragul dintre Ordovician si Silurian, ultima, in urma cu 65 de milioane de ani, in Cretacic-Tertiar, cand, de exemplu, au disparut dinozaurii. Cea mai grava extinctie, la sfarsitul Permianului, acum 251 de milioane de ani, este responsabila pentru disparitia a 70% din speciile de pe uscat si 95% din mare.
Probleme mult mai grave. Recifele de corali mor, biodiversitatea oceanului este devastata de specii invazive, zonele moarte din adancul marilor se extind, algele toxice se inmultesc iar stocurile de peste sunt epuizate. Rata cu care carbonul este absorbit de ocean este deja mult mai mare decat in momentul ultimei extinctii globale, care a eliminat 50% din speciile adancurilor. Oamenii de stiinta ne avertizeaza ca rezultatele studiului sunt socante si ar trebui sa ne ingrijoreze pentru ca aceste fenomene vor avea impact major asupra umanitatii. Poluanti ca substantele sintetice din deodorante au fost gasiti in apele de la poli si aceste produse chimice pot fi absorbite de particulele mici de plastic din ocean, la randul lor ingerate de creaturile marine. Particulele de plastic transporta algele din loc in loc, crescand probabilitatea exploziei de alge toxice, incurajate si de poluarea cu nutrienti din agricultura. Cand toti acesti factori se aduna, oceanul si ecosistemele marine sunt bombardate de atacuri multiple, de pe urma carora nu isi mai pot reveni.
Lantul trofic global, amenintat. Fitoplanctonul, adica miliardele de alge microscopice ce formeaza baza lantului trofic din oceane, dispare cu o viteza terifianta, adica procesul ”mortii” marilor si oceanelor este deja ireversibil. Conform unui studiu efectuat de expertii de la Universitatea Dalhousie din Canada, fitoplanctonul dispare intr-un procent de 1% pe an. Fitoplanctonul planetar a scazut deja cu 40% fata de nivelul anului 1950. Declinul fitoplanctonului este o catastrofa ecologica mai mare chiar decat defrisarea tuturor padurilor tropicale din lume, scazand mai ales in regiunile polare si tropicale. Cresterea temperaturii apei este corelata cu un ritm de crestere mai mic al fitoplanctonului in cea mai mare parte a globului. Imagini preluate de la satelitii Agentiei Spatiale Europene arata o suprafata uriasa din Marea Baltica, peste 377.000 de kilometri patrati, acoperita de o patura masiva de alge. Pericolul este cu atat mai mare cu cat algele reduc simtitor nivelul oxigenului din apa, amenintand toate speciile vii. Patura de alge se intinde din Finlanda pana in Germania si Polonia si este cel mai amplu fenomen de acest gen inregistrat in ultimii cinci ani. De vina sunt fertilizatorii folositi in agricultura, care au ajuns in Marea Baltica, precum si incalzirea rapida a apelor si lipsa vantului
