Fonduri utilizate ineficient – marca Programului de Reabilitare Termica a Cladirilor

Joi, 7 octombrie 2010, Asociatia ALMA-RO a organizat conferinta nationala „Eficienta Programului de Reabilitare Termica a Cladirilor in Romania”. Evenimentul a inclus prezentari si dezbateri asupra eficientei implementarii Programului de reabilitare termica a cladirilor in Romania in perioada 2002 – 2010, cu accent pe contextul european, importanta asigurarii eficientei energetice a cladirilor, experiente locale, surse de finantare, perspectiva beneficiarilor si modele de bune practici.

In cadrul conferintei a fost lansat si Raportul de Cercetare si Analiza privind Programul de Reabilitare Termica a Cladirilor in Romania. Concluziile raportului arata ca Programul ar fi trebuit sa demareze in 2002, dar a avut efecte practice abia atunci cand legislatia a fost imbunatatita si au fost alocate resurse financiare considerabile, in 2008. Pe de alta parte, este evident ca nu exista pana acum o evaluare reala a efectelor programului si, din interviurile realizate de ALMA-RO cu reprezentanti ai asociatiilor de proprietari si ai autoritatilor locale, efectele reabilitarii termice in reducerea facturilor de energie ale populatiei sunt foarte mici comparativ cu investitiile.

O alta concluzie a raportului este ca Programul nu a beneficiat de o programare financiara multianuala. Situatia actuala este evidenta in acest sens: anul 2009 a adus investitii mari intr-o perioada redusa de timp, fara a se lua in calcul anii urmatori. Tot din punct de vedere financiar, nu este foarte clar cum vor functiona cele doua norme legate de posibilitatile de finantare ale reabilitarii termice pe viitor. Pe de o parte, se pastreaza ordonanta de urgenta nr. 18/2009 care prevede reabilitarea din bugete publice in proportie de 80% si posibilitatea ca autoritatea locala sa acopere si costurile aferente asociatiilor de proprietari (20%), dar Guvernul sustine ca nu mai exista fonduri alocate pentru acest sistem. Pe de alta parte, ordonanta 69/2010 prevede ca asociatiile de proprietari, dar si detinatorii de locuinte individuale, au posibilitatea sa isi reabiliteze termic locuintele exclusiv din bani proprii, cu ajutorul creditelor garantate de Stat, acesta suportand si dobanda aferenta.

Nu este clar cine va putea beneficia de programul initial, sustinut din fonduri publice, atat timp cat chiar decidentii au demonstrat ca nu (mai) au incredere in el. Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului a declarat chiar ca „de foarte multe ori, dintr-o lejeritate a cheltuielilor banilor publici, pretul reabilitarii facute de Stat este mult mai mare decat daca reabilitarea ar fi fost suportata doar de asociatia de proprietari, care ar fi negociat direct cu antreprenorul” (sursa: www.agendaconstructiilor.ro). Raportul ALMA-RO arata si alte disfunctionalitati ale programului:

– implicare aproape inexistenta a asociatiilor de proprietari din program in luarea deciziilor;
lipsa unei colaborari efective intre factorii de decizie la nivel central si local in corelarea eforturilor pentru implementarea programului de reabilitare termica a cladirilor;
„politizarea” alocarilor de fonduri;
lipsa unor standarde de cost in domeniu, cu impact negativ asupra credibilitatii programului;
incertitudine in asigurarea la timp a fondurilor pentru decontarea lucrarilor efectuate de firme;
prevederi neclare ale legislatiei, cu potential mare de risc de coruptie in implementare; insuficienta cultura energetica a cetatenilor, care nu inteleg ca isi pot recupera investitia in timp;
lipsa unui program coerent de educare a populatiei in vederea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;
grad scazut de incredere a populatiei in autoritatile publice.

Lectorii invitati la conferinta au fost: Lavinia Andrei (expert energie si schimbari climatice), Tiberiu Andrioaiei (Director, Patronatul Societatilor din Constructii), Cristian Nae (Director, Directia Produse si Servicii Bancare, CEC Bank), Gheorghita Botirca (Primar, Orasul Topoloveni), Demirel Spiridon (Viceprimar Sector 6, Bucuresti), Mihai Mereuta (Presedinte, Liga HABITAT) si Magda Burlacu (Coordonator de proiecte, REC Romania).

Conferinta a reliefat faptul ca aparitia ordonantei care prevede sustinerea lucrarilor de reabilitare termica exclusiv prin credite bancare este nepotrivita si nu incurajeaza utilizarea acestui program in orasele unde au fost deja reabilitate cladiri din bani publici, in proportie de 70% pana la 100% in ultimii ani sau unde pretul gigacaloriei este subventionat puternic de autoritatea publica. Scepticismul este cu atat mai mare cu cat nu exista un calcul clar al efectelor lucrarilor de reabilitare realizate pana acum.

Nu in ultimul rand, o concluzie importanta a conferintei este ca, daca eficienta energetica are cel mai mare potential de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania, instabilitatea legislatiei si incapacitatea autoritatilor centrale de a realiza o planificare multianuala a investitiilor in acest sens este o piedica foarte greu de surmontat in reducerea consumului inutil si a emisiilor.

Conferinta s-a desfasurat in cadrul proiectului „Cladirile eficiente energetic – primul pas spre reducerea semnificativa a GES in Romania”, finantat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.

Proiect finantat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Mecanismului Financiar SEE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *