Ministerul Mediului si Padurilor a decis schimbarea reglementarilor de gestionare a faunei din fondurile cinegetice

0
73
Ministerul Mediului si Padurilor a decis schimbarea reglementarilor de gestionare a faunei din fondurile cinegetice

Asa cum scriam intr-un recent numar al cotidianului nostru, alertata de repetatele atacuri ale ursilor in diverse gospodarii din doua localitati dambovitene, invecinate Prahovei, conducerea Ministerului Mediului si Padurilor a convocat, pe 24 septembrie a.c., o intalnire cu reprezentantii asociatiilor de vanatoare si cu cei ai ONG, pe tema gestionarii corecte a populatiei de ursi.
Recent, ministerul a anuntat masurile luate in vederea solutionarii eficiente a situatiei, si nu doar in cazul ursilor, ci si al celorlalte specii de animale protejate de lege: lup, ras ori pisica salbatica. Una dintre masuri consta in modificarea contractului-cadru de gestionare a faunei din fondurile cinegetice, in sensul completarii cu noi clauze care sa faca referire in mod expres la speciile protejate de pe teritoriul acestor fonduri. Secretarul de stat Mugur Cozmanciuc sustine ca prin aceste modificari „nu se doreste crearea unui prejudiciu economic pentru gestionarii fondurilor de vanatoare, ci se urmareste, in primul rand, protejarea populatiei aflate in apropierea fondurilor cinegetice, precum si asigurarea unui habitat optim animalelor salbatice prin indepartarea acestora de zonele locuite”. In acest context, a fost subliniat faptul ca, doar in ultimele luni, au fost verificati 150 de gestionari de fonduri cinegetice, iar pentru ilegalitatile constatate au fost aplicate 336 de amenzi, cu o valoare cumulata de 36.000 de lei. Totodata, au fost formulate 28 de sesizari penale pentru nerespectarea regimului autorizatiilor de vanatoare si braconaj cinegetic al caror prejudiciu a depasit 67.000 de lei.
Potrivit unor recente declaratii publice ale directorului general al Romsilva, Adam Craciunescu, in padurile din Romania traiesc – asa cum, de altfel, scriam si noi in editia din 26 septembrie a ziarului – peste 6.000 de ursi, desi acestea mai permit prezenta a doar 4.000 de animale dupa ce, in ultimii ani, au fost defrisate pentru constructii, drumuri sau unitati de cazare turistica. Exemplarele cele mai numeroase sunt in judetele Harghita ( circa 1.200 de ursi), Covasna (1.000), Brasov (900) si Arges (600). Sunt insa si judete prin padurile carora n-a mai fost vazut in ultimii ani picior de urs, precum Constanta, Iasi, Salaj, Botosani sau Tulcea. „Desi Romania are cei mai multi ursi din Europa, dupa Rusia, noi nu reusim sa exportam astfel de specii, pentru ca niciunora nu le trebuie. Mai dam pe la gradinile zoologice, cateva zeci pe an”, a declarat Craciunescu. Acesta are si o explicatie in ceea ce priveste prezenta cu o frecventa tot mai mare a ursilor in statiuni, in livezile si gospodariile oamenilor: reducerea numarului de animale salbatice cu care se hranesc ursii, concomitent cu cresterea populatiei acestora. „Multe femele au inceput sa nasca 3-4 pui, in loc de 1-2. Puterea de conservare a acestei specii este foarte mare. Acolo unde este un numar mare de ursi, masculii batrani mai omoara unii dintre pui, in special pe cei subdezvoltati, si astfel exista o autoreglare in cadrul populatiei. In conditiile in care in ultimii 20 de ani am recoltat doar exemplare mari, chiar si pe vremea lui Ceausescu tot asa procedam, nu a mai avut cine face autoreglarea. Din acest motiv, unii pui cresc si nu-si gasesc locul in cadrul populatiei, migrand catre anumite zone unde au acces mai usor la hrana si unde in anumite momente de stres devin periculosi”, a adaugat Craciunescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here