Planurile UE de ajutor financiar pentru regiunile defavorizate in vederea „recuperarii” distantei pana la zonele dezvoltate ale Uniunii se desfasoara contrar angajamentului de reducere a schimbarilor climatice, sustine Martin Konecno½, militant ecologist al CEE Bankwatch Network, intr-un interviu acordat EurActiv.

Europa de Est va primi cea mai mare parte a fondurilor. Vor duce acestea la cresterea poluarii?

Din 1988, UE a cheltuit aproximativ 480 miliarde euro pentru sprijinirea integrarii tarilor estice in UE si pentru regiunile „mai putin favorizate” din statele membre.

UE pregateste din nou alocarea unor sume considerabile – 308 miliarde euro – pentru perioada 2007-2013. In mare parte, banii vor fi cheltuiti pentru cele 12 noi state membre din Europa centrala si de est si Balcani, ca sprijin acordat in cele trei domenii prioritare: convergenta, competitivitatea si ocuparea fortei de munca, cooperare teritoriala.

Comisia Europeana a aprobat peste jumatate din Cadrul de Referinta Strategic National al tarilor beneficiare – in principal planurile generale ale programelor de alocare a fondurilor ale fiecarei tari – iar in prezent executivul european analizeaza planurile specifice bugetare (programele operationale) ale fiecarui stat membru.

Organizatiile non-guvernamentale au ridicat steagul rosu in privinta fondurilor structurale europene, sustinand ca, in cazul in care nu aduce vreo modificare semnificativa, Comisia Europeana va aproba bugetul de cheltuieli incalcand direct obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon asa cum au fost ele convenite de catre liderii europeni in martie.

In timp ce in mai 2007 Comisia Europeana a declarat ca fondurile europene au impulsionat productivitatea si ocuparea fortei de munca din regiunile cele mai slab dezvoltate ale blocului european, Konecno½ a replicat ca „in cele patru tari care au primit cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor in ultimii 15 ani – Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda – s-a inregistrat cea mai mare crestere a emisiilor de gaze cu efect de sera din UE din aceeasi perioada”.

Konecno½ este coordonator de campanie intr-un proiect comun al Friends of the Earth Europe si CEE Bankwatch care monitorizeaza impactul climatic al cheltuirii fondurilor structurale europene in noile state membre.

Referitor la impactul fondurilor precedente, Konecno½ sustine ca „Pana acum acestea au contribuit la dezvoltarea nesustenabila, de exemplu in sectorul transporturilor si cel al managementului deseurilor”.

In prezent, principala preocupare a grupurilor este ca noile state membre intentioneaza alocarea in medie a numai 2% din fondurile europene energiilor regenerabile si eficientei energetice. Cea mai mare parte a fondurilor ramase vor fi dirijate catre infrastructura traditionala cum ar fi drumurile.

Konecno½ sustine ca in loc sa se incetineasca procesul de recuperare al noilor state membre, ar fi mai bine sa se investeasca in dezvoltarea eficientei energetice si a dezvoltarii ecologice, nu in infrastructuri traditionale. Astfel, noile state pot fi aduse cu un pas inaintea celorlalte.

El afirma ca „in noile state membre, exista oportunitatea reducerii gazelor cu efect de sera la un cost inferior celui din Europa occidentala, avand in vedere ca unele infrastructuri dezvoltate acolo nu mai sunt de actualitate”.

Afirmatiile sale sunt totusi contestate. Intr-o lucrare publicata in aprilie 2007, Federatia Europeana a Drumurilor (ERF) sustine ca „investitiile in infrastructura drumurilor sunt necesare pentru eliminarea blocajelor rutiere, evitarea centrelor urbane si pentru completarea legaturilor rutiere care costa anual miliarde de euro exprimate in combustibil pierdut si care contribuie clar la tendinta ecologica din sectorul transporturilor”.

Sursa: cceg.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here